Modul in care in Cipru s-a decis, peste noapte, practic evaporarea a 60% din banii tinuti in conturi de deponenti si posibila extindere a masurii la nivel european, ridica un serios semn de intrebare. Daca bancherii pot sa ia asemenea masuri, noi de ce nu ne-am putea asigura in caz de faliment? De ce nu putem intra in insolventa sau faliment si sa fim scutiti macar de o parte din datorii?
Daca faci afaceri in Romania, probabil ai avut de-a face cu insolventele. Zeci de mii de patroni care si-au vazut business-urile neprofitabile le-au bagat, peste noapte, in insolventa, refuzand sa isi mai plateasca datoriile catre partenerii de afaceri. S-au pus sub protectia legii insolventei si s-au angajat ca, intr-o perioada anume, in general de cativa ani, isi vor plati toate datoriile. Pana atunci, creditorilor nu le ramane decat sa astepte sau sa renunte la creante.
Persoanele fizice de ce n-ar putea face acest lucru? De ce nu ne-am putea proteja si noi fata de banci, in cazul in care ramanem fara locuri de munca ?
O intrebare la care cei mai multi experti arata cu degetul catre bancheri. Lobby-ul practicat de acestia a facut ca initiativa legislativa privind falimentul personal, depusa inca de acum trei ani de Senat, sa fie ingropata in sertarele de la Camera Deputatilor.
"Este cu adevarat incredibil la ce nivel de influenta au ajuns bancherii in Romania'', afirma, la vremea respectiva, avocatul Gheorghe Piperea, autorul legii care poate fi citita pe larg in documentul atasat.
''Au reusit sa blocheze, pana acum, orice initiativa care ridica semne de intrebare privind modul in care isi trateaza clientii, de la absenta unei concurente reale in piata, la nivelul dobanzilor si comisioanelor practicate'', afirma avocatul. ''Legea este, intr-adevar, ingropata. Cine sunt vinovatii? Politicienii care ar fi trebuit sa sustina interesele celor care i-au votat'', declara, la randul sau, pentru DailyBusiness.ro, Iulian Urban, cel care a promovat in Senat proiectul de lege realizat de avocatul Piperea.
Ce prevede legea falimentului personal
Legea falimentului personal, aprobata de Senat, le da posibilitatea celor care au datorii, indiferent daca sunt la banci sau la alti creditori, sa solicite un plan de reesalonare a acestora (reorganizare judiciara) pe o perioada de 3 pana la 5 ani.
Conform proiectului, timp de trei ani datornicul se poate pune pe picioare fara sa fie executat silit, daca aduce dovezi ca se poate redresa.
Mai pe romaneste, daca intri in plan de esalonare, vei avea la dispozitie banii necesari cheltuielilor curente, de pana la 30% din venituri, iar restul vor merge, potrivit planului agreat de judecator, catre plata datoriilor.
Daca persoana fizica se tine de acest plan sau daca va reusi sa plateasca 75% din datorie, va fi sters din toate registrele datornicilor (inclusiv Biroul de Credit), si va putea sa ia din nou credite de la banci sau sa beneficieze de alte asemenea contracte.
In cazul in care nu va reusi sa respecte planul de reesalonare, din lipsa surselor de venit, se va institui procedura de faliment personal, bunurile datornicului urmand sa fie scoase la vanzare in termen de 5 luni pentru acoperirea datoriilor. Si in acest caz, se instituie o protectie a persoanei fizice.
Mai multe detalii despre Legea falimentului personal puteti citi intr-o analiza detaliata, realizata de DailyBusiness.ro.
Initiativa legislativa
De atunci nu s-a mai intamplat nimic concret, in afara de noi declaratii. A aparut, intre timp, si o alta initiativa legislativa, a fostului premier Mihai Razvan Ungureanu.
"Foarte multi romani sunt in aceasta situatie grava si trebuie sa se gaseasca o solutie. Noi nu vorbim de romanii rau-platnici. Vorbim de romani corecti, onesti, care si-au platit ratele si care, la un moment dat, pe seama crizei, se afla intr-o situatie de faliment personal", a afirmat Ungureanu.
Liderul Partidului Forta Civica este convins ca solutia tehnica urmeaza a fi discutata cu mediul bancar, cu Banca Nationala a Romaniei si cu Asociatia Nationala a Bancilor.
"Cred ca este o initiativa legislativa de larg interes cetatenesc si care salveaza de la pauperizarea nedorita pe cei care nu au capacitatea de plata, dar care s-au dovedit a fi foarte seriosi in acoperirea datoriilor catre banci, dar care sufera din cauza crizei", a precizat Ungureanu, citat de Hotnews.ro.
Interesant este ca, in timp ce politicienii de la noi se fac ca reglementeaza, in Ungaria, FMI a cerut autoritatilor sa introduca o astfel de lege, considerate fundamentala pentru insanatosirea economiei. In cel mai recent raport de tara, Fondul sugereaza autoritatilor din Ungaria: O lege a falimentului personal ar ajuta la procesul de curatare a portofoliilor bancare.
“FMI ofera acest sfat Ungariei pentru a rezolva problema creditelor neperformante (exact ce sustin si eu). Foarte interesant este ca in Ungaria rata creditelor neperformante este mai mica decat in Romania si da semne de incetinire pe cand in Romania eu ma astept sa accelereze catre 30% fata de 20% cat este acum”, afirma analistul economic Florin Catu.
“Daca legea falimentului personal in Ungaria ar duce la crestere economica de ce nu ofera FMI aceeasi solutie si Romaniei? Si Romania are nevoie de crestere economica. Daca FMI nu este interesat de cresterea eocnomica din Romania poate este interesat de discriminarea care exista acum in sistemul ecomomic: statul poate sa dea faliment, bancile pot sa se ascunda de creditori prin insolventa sau sa fie salvate de stat,corporatiile pot sa intre in insolventa si sa se restructureze, numai cetatenii platitori de taxe nu au acest drept. Poate la un moment dat o sa avem si noi un raspuns oficial din parte FMI referitor la aceasta solutie: legea falimentului personal”, a declarat analistul.
Bancile se tem de faliment
Asociatia Romana a Bancilor a respins cu tarie legea falimentului persoanelor fizice, argumentand ca aceasta ar putea determina multe persoane fizice sa ceara insolventa, pentru a scapa de 25% din datorii.
"Este adevarat ca aceasta reglementare exista pe piete dezvoltate precum Franta sau SUA. Acolo insa gradul de infractionalitate este mult mai mic decat la noi. Daca s-ar introduce legea, multi dintre debitorii rau-platnici ar incerca sa intre sub protectia starii de insolventa", a declarat, la vremea respectiva, Radu Ghetea, presedintele ARB.
Cert este ca, din 2010 incoace, situatia rau-platnicilor s-a agravat puternic. La nivelul lunii febaruarie, aproape o cincime din creditele vandute de banci din Romania aveau restante de peste 90 de zile, situatie comparabila cu cea din Grecia si Irlanda.
Romania s-a situat la sfarsitul anului trecut pe pozitia a treia intre tarile europene puternic afectate de nerambursarea imprumuturilor acordate de banci, creditele neperformante triplandu-se ca pondere in portofoliile totale in ultimii trei ani si jumatate si ajungand la 18,2% la sfarsitul lui 2012. Aceasta inseamna ca bancile locale au in portofolii credite proaste de aproape 10 miliarde de euro.
Ponderea neperformantelor a trecut de 19% in februarie. Bancile au fost nevoite sa constituie in ultimii ani provizioane de miliarde de euro pentru a acoperi pierderi din credite neperformante, ceea ce a erodat castigurile si a adus rezultatele in zona negativa. Numai anul trecut sistemul bancar a avut o pierdere agregata de 475 milioane de euro.
Sursa: www.dailybusiness.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu