Cât mai costă hectarul de teren arabil în România

Preţurile terenurilor agricole din Câmpia Română sunt cele mai mici. La polul opus, România are cu ce se lăuda: terenuri agricole de calitate, care pot concura cu cele ale francezilor.

Interesul investitorilor în terenurile agricole din România nu a dispărut, deşi reprezentanţii agenţiilor imobiliare spun că anul acesta nu s-au mai parafat la fel de multe tranzacţii ca şi anul trecut.

„Avem săptămânal două-trei întâlniri cu potenţiali clienţi. Aceştia sunt în cautarea unor terenuri agricole cu suprafeţe de peste 3.000 de hectare şi cu un grad de comasare ridicat, însă nu cu toţi încheiem contracte”, a declarat pentru MONEY.ro, Florin Dumitrescu, chief operations officer în cadrul Grupului Mir din Timişoara, cu afaceri în turism, hoteluri şi restaurante, imobiliare, construcţii şi proiecte de energie verde, şi care a vândut în ultimii zece ani peste 200.000 de ha de terenuri.

Totuşi, în zona de vest a ţării se găsesc şi nuclee de 400-500 de ha, în jurul cărora terenurile se pot comasa, însă operaţiunea cere timp. Spre exemplu, pentru obţinerea unei suprafeţe de 3.000 de ha, perioada de comasare ce include pregătirea tutor documentelor în vederea realizării tranzacţiei, poate ajunge chiar şi până la 18 luni. Terenurile cu un grad de comasare de 75-80% sunt cele care se tranzacţionează cel mai des, în schimb, foarte greu se vând cele cu un grad de comasare de sub 50%. Spre exemplu, preţul pentru un ha porneşte de la 2.000 de euro, în cazul unui teren de 2.000 de ha şi cu un grad de comasare de 70%.

Vin, se interesează, pleacă şi revin

„Interesul din partea investitorilor este punctual, vin, se interesează, pleacă şi revin din nou. Cei mai mulţi sunt investitori din ţări precum Danemarca, Italia, Germania, dar au început să apară şi fondurile de investiţii”, a declarat Florin Dumitrescu, pentru MONEY.ro. În plus, mai spune acesta sunt şi entităţi care încearcă specula cu terenuri agricole, mai scumpe cu 20-30%. Cât despre o eventuală creştere a preţurilor, Dumitrescu nu vede posibil un astfel de trend pe viitor, tocmai datorită gradului redus de comasare a terenurilor.

Chiar dacă se pare că puhoaie de străini vin să cumpere terenurile agricole româneşti, din cauza preţurilor mai mici decât în ţările vestice, atât Dumitrescu, cât şi Mihăiţă Ion, patronul unei agenţii imobiliare din Hunedoara, spun că anul acesta numărul tranzacţiilor a fost mai redus decât în 2010. 

În judeţele Timiş, Arad, Bihor, trenurile agricole au un preţ mediu de 2.500 de euro, la  prima mână, iar pentru suprafeţele mai mari de 1.000 de hectare, preţul poate ajunge şi la 3.000 de euro. La speculanţi, preţul creşte cu 500-600 de euro per ha şi sare de 3.300 – 3.500 de euro, mai spune patronul hunedorean.

În judeţul Brăila ofertele sunt  de 2.200 – 2.700 euro/ha, în funcţie de gradul de comasare, iar cele mai mici preţuri se găsesc în zona de sud a ţării – Câmpia Română,  unde preţurile sunt de 1.000 – 1.7000 euro/ha. În plus, speculanţii cumpără titluri de la ţărani cu 1.300 – 1.400 euro/ha şi le vând apoi chiar şi cu 2.200 – 2.300 euro/ha.

Dar sunt și terenuri chiar foarte scumpe, de 5.000 de euro/ha. Asta în zona Sânicolau, judeţul Timiş, unde o parte din terenuri, datorită calităţii lor, întră în categoria de lux şi sunt comparabile cu cele ale francezilor.

Exemple de oferte disponibile în piaţă

• Judeţul Hunedoara - teren de 2.400 ha. Preţ: 2.500 de euro/ha, negociabil.
• Judeţul Caraş-Severin - teren de 3.000 ha. Preţ: 1.600 euro/ha.
• Judeţul Timiş - teren de 1.800 ha,  grad de comasare 85%. Preţ: 4.200 euro/ha.
• Judeţul Arad - teren de 700 ha, grad de comasare 95%. Preţ: 2.900 euro/ha.
• Judeţul Călăraşi - teren de 1.500 ha, grad de comasare 95%. Preţ: 2.200 euro/ha.
• Judeţul Bihor - teren de 2.500 ha, semicolinar, grad de comasare 90%. Preţ: 2.700 euro/ha.
• Judeţul Constanţa - teren de 1.900 ha,  grad de comasare 40%. Preţ: 2.100 euro/ha.
• Judeţul Brăila - teren 2.000 ha, grad de comasare 85%. Preţ: 2.600 euro/ha.

Sursa: Money.ro

Operatorii logistici doresc în continuare să investească. Vor avea piaţă ?

Principalii jucători de pe piaţa de logistică au demarat noi campanii de investiţii şi de extindere a spaţiului de depozitare. În joc sunt milioane de euro "pariate" pe creşterea economică.

Piaţa transporturilor şi a operatorilor logistici anunţă o dezgheţare a retailului şi implicit revenirea pe un trend ascendent a economiei. Mai mult, această revenire a pieţei de logistică şi transporturi are loc în condiţiile în care la nivel european se discută deja de un nou val al crizei.

"Operatorii logistici sau transportatorii care au câştigat noi conturi de client ţi-au dezvoltat şi capacităţile de depozitare şi transport. Scad însă operaţiunile de transport grupate pe reţelele de retail unde se dezvoltă platformele logistice şi se transferă marfa în regim de cross-docking", a spus Adriana Pălăşan, Managing Partner, Supply Chain Management Center şi membru în consiliul director al Asociaţiei Române de Logistică. Ea a subliniat că de asemenea se observă şi o tendinţă în ceea ce priveşte investiţiile în sisteme in­formatice performante de gestiune şi control al activităţii de depozitare şi transport.

Potrivit ARILOG, un serviciu care se va dezvolta puternic este cel de curierat, firmele din domeniu înregistrând o creştere a volumelor de marfă.

Warehouses De Pauw (WDP), cel mai mare dezvoltator de proprietate semi-industrială din Belgia, are în plan dezvoltarea a zece parcuri industriale cu o suprafaţă toală de 2 mil. de metri pătraţi în zone strategice în Ploieşti, Bucureşti, Piteşti, Constanţa şi Braşov, în apropierea autostrăzilor A1, A2 şi A3.

Printre proiectele deja demarate se numără Parcul Industrial Oarja, primele două clădiri de aproximativ 14.000 mp urmând să fie livrate la finele acestui an către companii din industria auto - HP Pelser Pimsa şi Roechling Automotive.

KLG Europe are în plan în continuare extinderea spaţiului logistic de lângă Capitală, valoarea investiţiei fiind în continuare de 5 milioane de euro. În prezent s-a demarat deja faza premergătoare de proiectare şi obţinere de autorizaţii.

"Volumele distribuite de KLG raportate la anul trecut au înregistrat o uşoară creştere. Putem vorbi însă de un "feeling" de precauţie în ceea ce priveşte o estimare pentru sfârşitul anului şi începutul anului viitor, sentiment ce provine din analizele făcute împreună cu clienţii noştri, în care aceştia şi-au mani­fes­tat prudenţa în estimările cu privire la perioa­da următoare", a spus Dragoş Gele­ţu, managing director al KLG Ro­mânia.

Geleţu a subliniat că în anul în curs compania nu a pierdut niciun client, ci a câştigat atât clienţi noi, cât şi proiecte noi de la clienţii existenţi.

"A crescut numărul de comenzi, însă a scăzut cantitatea medie comandată, este o tendinţă normală pe care am prevăzut-o. În condiţiile actuale de piaţă toată lumea fuge de stocuri şi de aceea comandă mai des şi în cantităţi mai mici. Noi vrem să fim aproape de aceste cerinţe şi am investit în infrastructura internă a KLG astfel încât să putem livra mai repede. Atunci când o firmă are stocuri reduse livrarea la timp a mărfii are o importanţă foarte mare", a subliniat Geleţu.

Potrivit şefului KLG din ce în ce mai multe firme aleg să renunţe la flotele pro­prii, la costurile fixe generate de acestea în condiţiile în care volumele distribuite au scăzut şi caută o reţea de distribuţie în sistem de grupaj.

Pentru anul acesta KLG estimează o creş­tere a cifrei de afaceri de aproximativ 30%, la un nivel de 20-21 mil. euro.

Christophe de Korver, directorul general al GEFCO România, estimează o dezvoltare rapidă în perioada următoare a pieţei de logistică şi are în plan des­chiderea de noi depozite atât în zona Capitalei, unde să aibă acces şi pe calea ferată, cât şi la Cluj.

"Vom folosi acelaşi sistem în ceea ce priveşte extinderea de la Cluj şi din Bucureşti. Vom construi noi numai în cazul în care nu vom avea nicio soluţie din partea dezvoltatorilor. Spre exemplu, suntem în parteneriat cu dezvoltatorul PointPark. Momentan au puţine depozite, dar au multe posibilităţi de extindere deoarece au multe terenuri. Momentan discutăm cu ei cu ce viteză putem construi un depozit de 5.000 - 10.000 mp pentru a îndeplini un proiect", a spus de Korver. Gefco este o divizie a concernului PSA Peugeot Citroën care operează trei depozite logistice, la Arad, Bucureşti şi Curtici, unde are o plat­for­mă destinată activităţii logistice auto.

Deschiderea unui nou depozit logistic poate dura între şase- şi opt luni în cazul în care dezvoltatorul are deja autorizaţiile pentru construire, dar poate dura şi un an în cazul în care acestea nu sunt gata, potrivit şefului Gefco.

"Singurul proiect în care ar trebui să investească Gefco ar fi un spaţiu destinat automobilelor. Nimeni nu vrea să in­vestească în aşa ceva acum. Dar pentru depozite întotdeauna există dezvoltatori", a spus Christophe de Korver, care pe piaţa locală are semnate contracte şi cu mărci precum Automobile Dacia, dar şi impor­tatorii mărcilor Peugeot şi Citroën.

Gefco România şi-a extins platforma logistică în parcul industrial Prologis de la km 23 pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, la un total de 4.500 mp, care se adaugă celui de 1.100 mp de la Arad.

"Ne trebuie un spaţiu mai mare pentru a ne dezvolta mai mult pe piaţa internă pentru a fi la fel de competitivi precum concurenţii noştri. Vedem o creştere a pieţei de logistică în România deoarece economia se va dezvolta în continuare", a spus de Korver.

Printre clienţii cu care are semnate contracte Gefco se numără producătorul de scutere Piaggio, Peugeot, Citroën, Kawasaki, Fujitsu, Nissan, Nindendo, Delphi, Snyo, Yamaha şi Nespresso.

În ceea ce priveşte evoluţia bu­sinessului Gefco, şeful companiei vede o creştere de 20% anul acesta faţă de anul trecut la aproximativ 40 mil. euro. Anul trecut Gefco a înregistrat o cifră de afaceri de 32,9 mil. euro, în creştere cu 44% faţă de 2009.

Imobiliare Arad

www.zf.ro