Cadastrarea terenurilor agricole, vestea pe care o asteptau toti proprietarii din Romania
Guvernul României a aprobat săptămâna trecută, printr-o
ordonanţă de urgenţă, cadastrarea cu prioritate a terenurilor agricole, cerinţă
venită din partea mai multor fermieri.
Guvernul şi-a motivat decizia prin importanţa pe care o are
cadastrarea pentru fermieri în accesarea fondurilor europene pe exerciţiul
financiar 2015-2020 şi în obţinerea subvenţiilor, care vor fi acordate doar pe
baza identificării cadastrale a terenurilor. Noul act normativ precizează că
primăriile vor primi finanţare din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru intabularea terenurilor agricole, pe baza
unui contract anual de finanţare. Bugetul alocat de agenţie în acest an este de
90,7 mil. euro.
Ordonanţa permite primăriilor care au derulat deja lucrări
de cadastrare din fonduri proprii să poată primi cofinanţare din partea ANCPI
ulterior finalizării înregistrării la nivel de sector cadastral şi nu doar după
încheierea procesului pe întregul teritoriu administrativ. Guvernul se aşteaptă
ca această măsură să accelereze ritmul de desfăşurare a lucrărilor de
intabulare. Iniţiativa legislativă aparţine ANCPI, instituţie care coordonează
Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), ce vizează
înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România până în 2023.
Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, spune că lipsa
cadastrului la terenurile agricole este una dintre problemele fundamentale ale
agriculturii româneşti şi una dintre frânele dezvoltării serioase a acestui
sector. Potrivit lui, fără cadastru, pământul are o valoare diminuată
considerabil şi nu este comercializabil, iar procesul de retrocedare a
terenurilor agricole se poate considera încheiat numai în momentul în care se
ataşează cadastrul la titlul de proprietate.
Vine marea cadastrare
Datele ANCPI arată că la finalul lunii mai erau cadastrate
14,72% dintre terenurile agricole ale României. Demarat la finalul anului
trecut, PNCCF a condus până acum la finalizarea lucrărilor de înregistrare
sistematică în 18 unităţi administrativ teritoriale, ceea ce reprezintă circa
175.000 de imobile. Acestea au ridicat numărul imobilelor cadastrate la circa
8,8 milioane din care 2,1 milioane de apartamente, 3,71 milioane de construcţii
(11.528 de construcţii neterminate, 106.379 de construcţii administrative şi
social-culturale, 1,35 milioane de construcţii anexă, 1,89 milioane de
construcţii de locuinţe, 340.303 construcţii industriale şi edilitare) şi 2,93
milioane de terenuri. „Terenurile agricole trebuie cadastrate cu prioritate, iar
investiţia într-un asemenea program se poate recupera foarte rapid din
creşterea taxelor colectate pe fondul creşterii valorii terenurilor. Acum
fiecare îşi face cadastru cu o risipă de energie şi resurse inutile. Una este
să măsori un teren de la un capăt la altul şi alta e o măsurătoare după cum îl
taie capul pe fiecare“, a declarat pentru Capital Mihai Anghel.
Valoarea programului PNCCF este de 1,2 mld. euro, din care
900 mil. euro reprezintă fondurile ANCPI obţinute exclusiv din serviciile
prestate, iar 312 mil. euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, care o
să înceapă a fi atrase din 2017. Anul trecut, ANCPI a încasat venituri de circa
100 mil. euro.
Cadastrarea creşte preţul terenurilor
Mihai Anghel consideră că lipsa cadastrului a fost cea care
a condus la căutarea de soluţii pentru a opri intrarea străinilor pe piaţa
funciară locală. În opinia sa, accesul se poate opri fără probleme dacă preţul
terenului arabil este cel real, iar realizarea cadastrului ar duce natural la
echilibrarea preţului pământului.
„Valoarea terenului arabil este dată de ceea ce produce acel
pământ. Localizarea acestuia nu influenţează semnificativ preţul. Nu contează
atât de mult că terenul agricol este în Paris
sau în Segarcea. Preţul terenului agricol din România ar trebuie să fie cel
puţin egal cu media europeană, neluând în calcul fertilitatea şi poziţia
strategică în partea de est a Uniunii Europene – care face posibile exporturile
către Orient. Abia atunci vom fi trataţi cu respectul care ni se cuvine“, spune
omul de afaceri.
Bani pentru dezvoltare
În absenţa cadastrului, terenurile nu pot fi folosite drept
garanţie pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi
dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării
terenurilor, susţin membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. „Se vorbeşte
de 25 de ani de ferme. Noţiunea de fermă este mulată pe cea de proprietate. Un
arendaş nu este fermier, aşa cum un chiriaş nu este proprietarul casei în care
locuieşte. Odată cu cadastrul poţi vorbi de crearea pieţei funciare şi,
ulterior, de finanţarea tranzacţiilor cu terenuri“, conchide Anghel.
În prezent, experţii ANCPI lucrează la cadastrarea altor 34
de localităţi din bugetul agenţiei, iar 21 de primării au decis să finanţeze
din bugetul lor aceste lucrări, pentru a nu mai aştepta la rând, printre
acestea numărându-se Arad, Timişoara, Bacău şi Bistriţa.
În acest an, ANCPI a semnat contracte cu firme specializate
în înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 87 de localităţi din ţară, iar
altele 60 sunt în procedură de licitaţie.
600 de posturi sunt necesare pentru susţinerea proiectului
cadastrării ţării. Până acum au fost create 352 de locuri de muncă
100 mld. euro se vor investi în cadastrare la nivel global,
în următorii zece ani, potrivit estimărilor făcute de firmele implicate în
acest process
Sursa: capital.ro