Cadastrarea terenurilor agricole

Cadastrarea terenurilor agricole, vestea pe care o asteptau toti proprietarii din Romania

Guvernul României a aprobat săptămâna trecută, printr-o ordonanţă de urgenţă, cadastrarea cu prioritate a terenurilor agricole, cerinţă venită din partea mai multor fermieri.

Guvernul şi-a motivat decizia prin importanţa pe care o are cadastrarea pentru fermieri în accesarea fondurilor europene pe exerciţiul financiar 2015-2020 şi în obţinerea subvenţiilor, care vor fi acordate doar pe baza identificării cadastrale a terenurilor. Noul act normativ precizează că primăriile vor primi finanţare din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru intabularea terenurilor agricole, pe baza unui contract anual de finanţare. Bugetul alocat de agenţie în acest an este de 90,7 mil. euro.

Ordonanţa permite primăriilor care au derulat deja lucrări de cadastrare din fonduri proprii să poată primi cofinanţare din partea ANCPI ulterior finalizării înregistrării la nivel de sector cadastral şi nu doar după încheierea procesului pe întregul teritoriu administrativ. Guvernul se aşteaptă ca această măsură să accelereze ritmul de desfăşurare a lucrărilor de intabulare. Iniţiativa legislativă aparţine ANCPI, instituţie care coordonează Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), ce vizează înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România până în 2023.

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, spune că lipsa cadastrului la terenurile agricole este una dintre problemele fundamentale ale agriculturii româneşti şi una dintre frânele dezvoltării serioase a acestui sector. Potrivit lui, fără cadastru, pământul are o valoare diminuată considerabil şi nu este comercializabil, iar procesul de retrocedare a terenurilor agricole se poate considera încheiat numai în momentul în care se ataşează cadastrul la titlul de proprietate.

Vine marea cadastrare

Datele ANCPI arată că la finalul lunii mai erau cadastrate 14,72% dintre terenurile agricole ale României. Demarat la finalul anului trecut, PNCCF a condus până acum la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în 18 unităţi administrativ teritoriale, ceea ce reprezintă circa 175.000 de imobile. Acestea au ridicat numărul imobilelor cadastrate la circa 8,8 milioane din care 2,1 milioane de apartamente, 3,71 milioane de construcţii (11.528 de construcţii neterminate, 106.379 de construcţii administrative şi social-culturale, 1,35 milioane de construcţii anexă, 1,89 milioane de construcţii de locuinţe, 340.303 construcţii industriale şi edilitare) şi 2,93 milioane de terenuri. „Terenurile agricole trebuie cadastrate cu prioritate, iar investiţia într-un asemenea program se poate recupera foarte rapid din creşterea taxelor colectate pe fondul creşterii valorii terenurilor. Acum fiecare îşi face cadastru cu o risipă de energie şi resurse inutile. Una este să măsori un teren de la un capăt la altul şi alta e o măsurătoare după cum îl taie capul pe fiecare“, a declarat pentru Capital Mihai Anghel.

Valoarea programului PNCCF este de 1,2 mld. euro, din care 900 mil. euro reprezintă fondurile ANCPI obţinute exclusiv din serviciile prestate, iar 312 mil. euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, care o să înceapă a fi atrase din 2017. Anul trecut, ANCPI a încasat venituri de circa 100 mil. euro.

Cadastrarea creşte preţul terenurilor

Mihai Anghel consideră că lipsa cadastrului a fost cea care a condus la căutarea de soluţii pentru a opri intrarea străinilor pe piaţa funciară locală. În opinia sa, accesul se poate opri fără probleme dacă preţul terenului arabil este cel real, iar realizarea cadastrului ar duce natural la echilibrarea preţului pământului.

„Valoarea terenului arabil este dată de ceea ce produce acel pământ. Localizarea acestuia nu influenţează semnificativ preţul. Nu contează atât de mult că terenul agricol este în Paris sau în Segarcea. Preţul terenului agricol din România ar trebuie să fie cel puţin egal cu media europeană, neluând în calcul fertilitatea şi poziţia strategică în partea de est a Uniunii Europene – care face posibile exporturile către Orient. Abia atunci vom fi trataţi cu respectul care ni se cuvine“, spune omul de afaceri.

Bani pentru dezvoltare

În absenţa cadastrului, terenurile nu pot fi folosite drept garanţie pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor, susţin membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. „Se vorbeşte de 25 de ani de ferme. Noţiunea de fermă este mulată pe cea de proprietate. Un arendaş nu este fermier, aşa cum un chiriaş nu este proprietarul casei în care locuieşte. Odată cu cadastrul poţi vorbi de crearea pieţei funciare şi, ulterior, de finanţarea tranzacţiilor cu terenuri“, conchide Anghel.

În prezent, experţii ANCPI lucrează la cadastrarea altor 34 de localităţi din bugetul agenţiei, iar 21 de primării au decis să finanţeze din bugetul lor aceste lucrări, pentru a nu mai aştepta la rând, printre acestea numărându-se Arad, Timişoara, Bacău şi Bistriţa.

În acest an, ANCPI a semnat contracte cu firme specializate în înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 87 de localităţi din ţară, iar altele 60 sunt în procedură de licitaţie.

600 de posturi sunt necesare pentru susţinerea proiectului cadastrării ţării. Până acum au fost create 352 de locuri de muncă

100 mld. euro se vor investi în cadastrare la nivel global, în următorii zece ani, potrivit estimărilor făcute de firmele implicate în acest process

Sursa: capital.ro