Decizie surpriză la final de an: Prima casă continuă cu o dobândă mai mică, marja scade de la 2,5% la 2%

Programul “Prima casă“ va fi continuat, pentru anul 2016 fiind alocat un plafon total de garantare în valoare de 1,5 miliarde de lei, potrivit unei Hotărâri adoptate astăzi de Guvern. Din acest plafon total, suma de 200 de milioane de lei va fi eliberată ca urmare a rambursărilor creditelor la scadenţă şi/sau anticipate, a lichidării creditelor acordate iniţial în cadrul programului în vederea acordării de garanţii pentru achiziţionarea sau construirea unei noi locuinţe.

De asemenea, prin actul normativ adoptat astăzi va fi diminuată rata dobânzii prin reducerea marjei maxime applicate Robor la trei luni de la 2,5% la 2%.

 Noul nivel al costurilor totale se va aplica tuturor solicitărilor de acordare a unei finanţări garantate în cadrul Programului “Prima casă“ aflate în curs de analiză la data intrării în vigoare a acestei Hotărâri de Guvern.

De la lansarea programului, în 2009, până în prezent au fost acordate peste 166.000 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3.202 milioane de euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde de lei. În cursul acestui an au fost emise 30.070 de garanţii în valoare de 2.522,9 milioane de lei.


Sursa: www.zf.ro

De unde provin denumirile cartierelor din Arad

Fie că sunt mai vechi sau mai noi, cartierele din Arad au câte o istorie, atât în ceea ce priveşte denumirea lor, cât şi în ceea ce priveşte modul în care s-au format.

Trei dintre cartierele mari ale Aradului, Micălaca, Gai şi Sânicolaul Mic, au fost, în trecut, comune de sine stătătoare, iar numele lor au o istorie mai aparte.

Micălaca

Numele de „Micălaca”, păstrat de-a lungul timpului în diverse variante, vine, cel mai probabil, de la românescul „loc al lui Mica”, cu trimitere la o veche familie de localnici. De aici se ajunge la „Mica-loc” şi, ulterior, la denumirea de astăzi.

În anul 1930, Micălaca a fost alipită oraşului Arad. Până atunci, a fost comună de sine stătătoare, iar mai înainte sat, fiind una dintre cele mai vechi aşezări din comitatul Aradului.

De-a lungul vremii, datorită dezvoltării oraşului şi a suburbiilor, lângă Micălaca Veche a apărut Micălaca Nouă – configurată mai ales prin împroprietărirea cu locuri de case şi loturi agricole a luntraşilor micălăceni, angajaţi de autorităţile orăşeneşti, în anul 1810.

Bujac

Din punct de vedere etimologic, denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.

Motivaţia denumirii este plauzibilă, deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare.

Tot atât de bine, denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină, mocirlă, smârc (cf. dicţionar de sinonime).

Terenul cartierului, până nu demult, era foarte mlăştinos, deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă.

Sânicolaul Mic

Sânnicolau Mic (în română și Sânmiclăuș, în maghiară Kisszentmiklós, în germană Kleinsanktnikolaus) a fost o localitate din Banat, situată la sud de Arad și de Mureș și la est de Aradul Nou.

Multă vreme, localitatea a fost denumită Szent-Miklos, adică localitatea Sfântul Nicolae.

E posibil ca denumirea localităţii să aibă legătură cu cea a hramului fostei biserici din lemn, care se găsea în apropierea actualei biserici, având hramul Sfântul Nicolae.

Sânicolaul Mic este situat în plină câmpie, în apropierea râului Mureş, în partea de sud-est a oraşului Arad, la confluenţa cu cartierul Aradul-Nou.

Aşezarea Sânicolaului Mic a avut statut de comună până la începutul anilor ‘50, când, în urma unor reorganizări administrative, Sânicolaul Mic a devenit cartier al oraşului Arad.

Gai

Până în prezent nu se cunosc date precise privind înfiinţarea şi alipirea Gaiului la oraşul Arad.

Câteva însemnări din 1937, ale preotului paroh Nicolae Ionescu (1882-1959), rămase în manuscris, sunt interesante prin informaţiile lor, dar insuficiente.

Potrivit acestora, comuna, scris oficios „Aradgai”, nu s-a numit întotdeauna aşa. Poporul o numea numai „Gai”. În vremurile vechi s-a numit „Gaia”. Se zice, că

împrejurimile Gaiului de atunci au fost pline cu apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul populat.

Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele înscris în matricole se schimbă în „Gaiu”.

Ipoteza atribuirii numelui „Gai”, inspirat din mediul natural, cuvânt care în limba sârbă înseamnă „dumbravă“, este mai plauzibilă.

Această denumire mai poate fi întâlnită în două localităţi din Banatul românesc şi sârbesc, aşezate pe suprafeţe, cu un facies geografic asemănător.

Aradul Nou

Aradul Nou a fost un târg și o cetate, pe malul bănățean al Mureșului, în dreptul Aradului. Astăzi, Aradul Nou cuprinde și fosta comună Mureșel. S-a alipit de Arad în anul 1948.

În acest cartier, în anul 1661 a fost descoperită în înscrisuri menţiunea Yeni-Varat  (New Arad), un nume turcesc bazat pe orașul situate în vecinătatea Aradului.

Aurel Vlaicu

Cartierul Aurel Vlaicu a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre terenurile pe care s-au construit noile blocuri de locuinţe fiind întregistrate în cartierul Gai.

Numele cartierului provine de la celebrul aviator Aurel Vlaicu.

Funcţionarilor

Cartierul Funcționarilor este un cartier al orașului Arad, numele acestuia provenind de la funcţionarii în diverse instituţii publice, care şi-au ridicat case în această zonă pentru a fi cât mai aproape de locurile de muncă aflate în centrul oraşului.

Confecţii

Este un cartier de blocuri, situat în partea de vest a orașului Arad.

Numele cartierului provine de la celebra Fabrică de Confecții, situată în acest cartier.

Grădişte

Cartierul Grădiște ( în maghiară Mosóczy) este unul dintre cartierele municipiului Arad, înființat în perioada interbelică.

Cel mai probabil, denumirea acestuia provine de la numărul mare de grădini care erau cultivate de fiecare locuitor, care avea în proprietate o casă cu teren.

Pârneava

Pârneava – mai demult Valachay (Walachei) – este unul dintre cartierele municipiului Arad considerat cartierul românesc.

Pârneava se află spre apus de la centrul orașului, de care este despărțită prin Calea Șaguna și se întinde până la câmpul de sub Pădurea Ceala, Cimitirul de jos și Canalul Mureșului (Ieruga), denumiri folosite de pârnăveni.

Drăgăşani (Ráczfertály)

Pe locul actualului cartier Drăgășani s-a aflat așezarea Papokfejérgyháza, atestată documentar în 1552.

În anul 1567, dispunea de 38 de familii, iar în anul 1579, de 32 de familii.

După cucerirea Aradului de către turci, a fost construită o cetate patrulateră, pe locul fabricii TEBA.

Centru

Într-una din zonele centrale ale oraşului a fost, în trecut, „Civitas Germanica” sau „Cartierul German”.

Cartierul German din Arad era situat în „Insula Mare a Aradului”, cuprinsă între primul și al doilea braț al Mureșului.

Primul braț, numit Mureșul Mic (Parvus Mariusus) se desprindea din Mureș în dreptul bazei sportive UTA. Al doilea braț pornea din apropierea Palatului Cultural și trecea pe lângă actuala Primărie.

Zona era locuită aproape în totalitate de meșteșugari germani catolici. Cei mai bogați locuiau pe bulevardul central și pe Strada Domnilor (Herren gasse), actuala stradă Mihai Eminescu.

Primăria din „Civitas Germanica” era situată în Piața „Avram Iancu“ (în cele din urmă, primăria sârbească și cea germană s-au unit).

Cartierul avea și un cimitir al comunității catolice, situat în spatele primăriei vechi.

surse:

Monografiile localităţilor judeţului Arad

wikipedia.org

aradul-vechi.blogspot.ro
www.actualitati-arad.ro

Arad: Campionii creşterii economice, impulsionaţi de nemţi şi japonezi

Judeţul Arad beneficiază în prezent de aportul unor companii internaţionale cu activitate în diverse industrii, remarcându-se în mod special capitalul japonez şi cel german. În acelaşi timp, se menţine o tradiţie vechi de peste 100 de ani, aceea a construcţiei de material rulant pentru calea ferată.

Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4%, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8%.  Produsul Intern Brut al judeţului a scăzut cu 0,9% în 2012, an care la nivel naţional a adus un salt uşor, de 0,7%. În 2013, Aradul a urcat cu 2,6%. Pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 3,7%, iar pentru 2016, unul de 3,7%.

"Atât pentru anul 2013, cât şi pentru anul 2014 datele privind produsul intern brut la nivel de regiune şi judeţ (valori nominale, creşteri, etc) sunt prognoze (estimări) ale Comisiei Naţionale de Prognoză, care au la bază evoluţiile privind produsul intern brut la nivel naţional, dar şi evoluţiile diferiţilor indicatori sectoriali la nivel de regiune şi judeţ (indicii producţiei industriale la nivel de judeţ, comerţul internaţional cu bunuri la nivel de judeţ, producţia ramurii agricole în profil teritorial, etc)", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.

"Prognoza în profil teritorial aflată pe site-ul CNP a fost finalizată la începutul lunii iunie. Până în luna noiembrie nu se va elabora o altă prognoză", a mai spus Ghizdeanu.

Japonezii concurează pentru „fruncea“ României

Cea mai mare companie din județul Arad, Takata România Arad, s-a clasat pe locul al treilea în topul firmelor din zona de Vest a ţării, clasament realizat de compania de consultanţă RisCo, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014. Anul trecut a fost unul bun pentru sucursala din România a producătorului japonez de air-baguri, centuri de siguranţă şi alte componente auto, întrucât acesteia i-au crescut atât cifra de afaceri, cât şi profitul net şi numărul de angajaţi.

Cifra de afaceri a crescut de la 1,6 miliarde lei în 2013 la 1,9 miliarde lei în 2014, iar profitul net al companiei a fost de 97,7 milioane lei, în creştere cu 30,05 milioane lei faţă de valoarea din 2013. Numărul angajaţilor a fost şi acesta în creştere faţă de 2013, de la 3.782 la 4.103 în 2014. În acelaşi clasament, producătorul multinaţional de cabluri auto Coficab Eastern Europe din Arad a ajuns pe locul 5, urcând o poziţie faţă de anul precedent. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 1,31 miliarde lei, în scădere cu 52,5 milioane lei faţă de 2013. De asemenea, şi în rândul profitului net al companiei s-a înregistrat o scădere, de la 56,6 milioane lei în 2013 la 50,6 milioane lei în 2014. Numărul angajaţilor a rămas constant, în jurul a 434 angajaţi.

Yazaki Component Technology din Arad, sucursala concernului japonez de componente auto, a avut în 2014 un profit net de 13,4 milioane lei în România, la o cifră de afaceri de 752,4 milioane lei. Numărul angajaţilor din 2014 a fost de 999 de persoane. Germanii de la Leoni Wiring Systems din Arad au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 728,1 milioane lei, clasându-se pe locul patru în județ după acest criteriu. Profitul net a fost de 7,1 milioane lei, iar numărul angajaţilor, de 4.565.

Cu un număr de 2.528 angajaţi şi cu un profit de 48,4 milioane lei, producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad a prezentat la finele anului 2014 o cifra de afaceri de 591,2 milioane lei.

Avantaj: apropierea de coridoarele pan-europene

Companiile care obţin cele mai mari vânzări nu sunt şi cei mai mari angajatori. Trei firme din Top 5 după afaceri, Leoni, Takata şi Astra, toate cu sediul în Arad, oferă cele mai multe locuri de muncă din judeţ. Dar pe locurile următoare în acest clasament vin două societăţi din alte localităţi. Astfel, EKR Elektrokontakt din Sântana are 2.049 angajaţi, iar Kromberg & Schubert, cu sediul în Nădab, 1.230 de angajaţi. Interesant este că Nădab are o populaţie în jur de 1.800 locuitori, dar se află în vecinătatea oraşului Chişineu-Criş, cu peste 7.500 de locuitori. Producătorul german de componente auto Kromberg & Schubert a preluat anul trecut la Chişineu-Criş o proprietate de 27.000 mp, incluzând în prezent o fabrică şi un teren. „Proximitatea faţă de coridoarele pan-europene, precum şi existenţa inginerilor şi a muncitorilor înalt calificaţi în regiunea de Vest a României constituie argumente solide pentru companiile de producţie străine, precum şi pentru investitori, pentru extinderea activităţii în România“, declara, la momentul achiziţiei, Cristina Pop, directoare la JLL, compania imobiliară care a intermediat tranzacţia.

Unul dintre cei mai prosperi fermieri din România este Dimitrie Muscă. Acesta deţine Combinatul Agroindustrial Curtici, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare aflate în arendă.

Utilajele agricole ale companiei au fost înnoite complet în ultimii ani, investiţiile cifrându-se la circa 10 milioane de euro. Combinatul Agroindustrial Curtici acordă salarii foarte mari. Astfel, cei 40 de tractorişti de la Combinat au un salariu mediu de 6.000 de lei/lună, cei mai bine plătiţi angajaţi câştigând şi 12.000-14.000 de lei pe lună.

Conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană

Anul în curs a adus un eveniment important pentru infrastructura judeţului. Din vara lui 2015, România este în sfârşit conectată prin autostradă la Uniunea Europeană. Frontiera de la Nădlac ne leagă prin 10 benzi de autostrada din Ungaria. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II - Csanadpalota şi conexiunea între autostrăzile A1 şi M43 au fost inaugurate în iulie.

Sursa: www.capital.ro

Cele mai importante evenimente pe piata imobiliara

În prima jumătate a anului 2014 au fost finalizate în Bucureşti birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 92.000 de metri pătraţi, dar circa jumătate din aceste spaţii nu au deocamdată chiriaşi, reiese dintr-o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă.

Un consorţiu format din nemţii de la Deutsche Pfandriefbank şi băncile austriece Erste Bank şi Raiffeisen Bank a refinanţat cu 220 de milioane de euro mallul AFI Palace Cotroceni din Bucureşti în cadrul celui mai important contract de credit acordat pentru un proiect imobiliar din România în ultimii şase ani.

FF Group, compania elenă care operează la nivel local reţelele de magazine Nike, Folli Follie, Calvin Klein şi Collective, a obţinut de la Garanti Bank un împrumut de patru milioane de euro pentru reconstrucţia unei clădiri istorice de la intersecţia străzilor Ion Câmpineanu şi Nicolae Bălcescu, în apropierea Pieţei Universităţii din Bucureşti.

Operatorul de telefonie mobilă Orange România, cu afaceri anuale de aproape un miliard de euro şi circa 3.000 de angajaţi la nivel local, a închiriat un spaţiu de 13.700 de metri pătraţi în clădirea de birouri Green Court dezvoltată de grupul suedez Skanska în nordul Capitalei, vizavi de mallul Pro­me­nada şi viitorul sediu al rivalilor de la Vodafone.

BCR, cea mai mare bancă din România, controlată de grupul austriac Erste, a preluat pentru aproape 50 de milioane de euro proiectul imobiliar Silver Mountain din Poiana Braşov, dezvoltare iniţiată de omul de afaceri Dan Fischer, decedat în urmă cu aproape doi ani.



IULIE 2014

Producătorul american de soluţii IT Accenture, prezent pe piaţa locală cu operaţiuni diverse în Bucureşti, Cluj şi Târgu-Mureş, a închiriat un spaţiu suplimentar de birouri cu o suprafaţă de 1.400 de metri pătraţi în parcul de afaceri West Gate din Militari, unde pot fi amenajate staţii de lucru pentru circa 150 de angajaţi.

Grupul spaniol Gran Via, care în primăvara lui 2014 a finalizat o investiţie de 4,5 milioane de euro într-un bloc cu 84 de apartamente situat pe terenul fostei fabrici Frigocom din cartierul Militari al Capitalei, a început în urmă cu o lună lucrările la alte două blocuri în cadrul aceluiaşi proiect, după ce a obţinut un credit de 3,3 mil. euro de la Garanti Bank.

Firma Societatea de Dezvoltare Comercială Sudului, în portofoliul căreia se află mallul Sun Plaza din cartierul bucureştean Berceni, a înregistrat o cifră de afaceri de 15,9 mil. euro în 2013, în creştere cu 2,5%, rezultat prin care proiectul grupului austriac S Immo îşi consolidează a treia poziţie în topul mallurilor din Bucureşti.

Grupul belgian Atenor, care în primăvara lui 20014 a finalizat un prim proiect pe piaţa locală - o clădire de birouri în cadrul parcului de afaceri Hermes Business Campus din Pipera – va începe din toamnă lucrările la cel de-al doilea imobil al complexului.

Firma Alecsandri Estates, prin intermediul căreia Dan Cojocaru şi Michael Hadjipavlou, acţionarii Proiect Bucureşti, dezvoltă un complex de birouri în apropierea Pieţei Romane din Bucureşti, a obţinut la jumătatea lunii mai o nouă finanţare de 3,5 milioane de euro de la Piraeus Bank.


AUGUST 2014

Omul de afaceri Dan Ostahie, proprietarul grupului Altex, a vândut mallul Aurora din Buzău şi un proiect comercial de 4.000 mp de lângă magazinul Kaufland din Alba Iulia fondului sud-african de investiţii NEPI.

Britanicul Robert Neale, fondator şi managing director al companiei Portland Trust, care a dezvoltat, printre altele, proiectul Opera Center din Bucureşti, a cumpărat un teren de 4 hectare vizavi de sediul Poliţiei Rutiere din Pipera pentru a ridica un nou parc de afaceri care ar putea atrage o investiţie de 100 - 150 mil. euro.



Antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor, dezvoltatorul proiectelor de birouri City Business Center din Timişoara şi The Office din Cluj, a atras o finanţare europeană nerambursabilă de 26,3 mil. lei (circa 6 mil. euro) pentru dezvoltarea celei de-a cincea clădiri a parcului de afaceri de la Timişoara.

UniCredit Bank Austria şi UniCredit Ţiriac Bank, bănci care aveau o expunere de aproape 43 de milioane de euro pe centrul comercial Vitantis din Bucureşti, au cesionat o creanţă de aproape 17 milioane de euro către fondul de investiţii Revetas care a decis să cumpere proiectul de la grupul East Balkan Properties.

Fondul de investiţii Globalworth Real Estate, fondat şi condus de omul de afaceri elen Ioannis Papalekas, a ajuns la un acord pentru achiziţia parcului industrial Timişoara Airport Park de la compania Invest4SEE, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 18 milioane de euro.



SEPTEMBRIE 2014

Omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul reţelei de centre comerciale Iulius Mall şi al proiectului mixt Palas din Iaşi, a început la Iaşi lucrările la o nouă clădire de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp a cărei finalizare este programată la sfârşitul lui 2015.

Robertino Georgescu şi Dan Drăgulin, doi investitori care în ultimii cinci ani au construit şi vândut în jur de 1.500 de locuinţe pe raza localităţii Popeşti-Leordeni situată la sud de Bucureşti, au ajuns la un acord pentru preluarea terenului de sub actuala fabrică Policolor de pe bulevardul Theodor Pallady din estul Capitalei pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

Compania de dezvoltare imobiliară Primavera Development, controlată de familia Tănăsoiu, a încheiat un acord cu fondul de investiţii Secure Property pentru vânzarea clădirii de birouri EOS, sediul din Bucureşti al producătorului de lactate Danone, într-o tranzacţie cu o valoare de 5,85 milioane de euro.



OCTOMBRIE 2014

Fondul sud-african de investiţii NEPI, cel mai mare investitor în piaţa imobiliară locală, condus de Martin Slabbert, a realizat o nouă achiziţie de anvergură, semnând preluarea mallului Promenada din Floreasca de la grupul austriac Raiffeisen Evolution într-o tranzacţie estimată la 150 de milioane de euro.

Firma Metropolitan Developments, printre ai cărei acţionari se află oamenii de afaceri israelieni Moshe Turgeman şi Tomer Barhom, dezvoltatorii centrului comercial Euromall din Piteşti, investeşte şase milioane de euro într-un bloc cu 36 de apartamente situat pe strada Sfinţii Voievozi, în zona Calea Victoriei din Bucureşti.

Omul de afaceri Sorin Anghel, care a dezvoltat prin intermediul firmei Nord Imobiliare mai multe proiecte de locuinţe în zona de nord a Capitalei, a început construcţia unui bloc cu 11 etaje şi 110 apartamente pe strada Gafencu, în dreptul podului Aerogării din zona Băneasa, în urma unei investiţii estimate la 30 de milioane de euro.

NEPI, cel mai mare investitor în piaţa imobiliară locală, deschide mallul Shopping City Târgu-Jiu în urma unei investiţii de 30 de milioane de euro.

Firma Six Top Residence, deţinută integral de Ion-Alexandru Tariuc (33 de ani), va ridica până în 2015 încă şapte blocuri în cadrul ansamblului rezidenţial Confort Urban din cartierul Rahova, imobile ce vor duce proiectul la peste 1.200 de locuinţe noi, una dintre cele mai mari dezvoltări de acest gen din Capitală.



NOIEMBRIE 2014

Grupul sud-african NEPI, care a mizat peste 300 de milioane de euro pe achiziţia a două proiecte de birouri şi a mallului Promenada din zona Barbu Văcărescu – Floreasca, a realizat o nouă achiziţie în noul centru financiar al Capitalei, cumpărând un teren care îi va permite extinderea mallului şi dezvoltarea unei clădiri de birouri.



Ion Radulea, proprietarul platformei Semănătoarea din Bucureşti, va investi 10 milioane de euro pentru reconversia a două hale industriale în centre de afaceri.

Dan Cojocaru, acţionar al firmei de proiectare şi arhitectură Proiect Bucureşti şi unul dintre investitorii în proiectul de birouri The Landmark din centrul Capitalei, spune că finanţarea acestei investiţii a fost asigurată astfel încât lucrările să se desfăşoare conform planului, livrarea parcului de afaceri format din trei clădiri fiind programată la începutul anului 2016.

Gheorghe Iaciu vrea să intre puternic în sectorul rezidenţial prin intermediul companiei Impact şi să finalizeze în următorii şapte ani proiectul Greenfield din Băneasa cu 6.000 de apartamente.



DECEMBRIE 2014

Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion Ţiriac, va investi 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală.

1&1 Internet Development, filiala locală a unui grup specializat în dezvoltarea de software, a închiriat etajele 13,14 şi 16 ale turnului Sky Tower din nordul Capitalei.

Grupul austriac Immofinanz, care deţine un portofoliu imobiliar de aproape un miliard de euro pe piaţa locală, a realizat în primul semestru al anului fiscal 2014/2015 (mai – octombrie 2014) venituri din chirii de 23,5 mil. euro pe piaţa locală, în scădere cu 3,8% faţă de perioada similară a anului precedent.

Grupul austriac Strabag, cu afaceri de 1,4 miliarde de lei pe piaţa locală în 2013, a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru construirea structurii mallului ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, proiect a cărui inaugurare este programată în 2016.

Numărul de case şi apartamente fina­lizate în regiunea Bucureşti – Ilfov a crescut cu 84% în cel de-al treilea trimestru şi cu 64% în primele nouă luni ale acestui an, faţă de intervalele similare ale anului precedent, potrivit datelor publicate de Statistică, instituţie care confirmă astfel tendinţa de formare a unui nou boom rezidenţial în Capitală.

Fondul de investiţii Globalworth, fondat şi condus de grecul Ioannis Papalekas, a bătut palma cu familia Nusco din Italia pentru preluarea clădirii Nusco Tower din nordul Capitalei într-o tranzacţie de 46 mil. euro, la două săptămâni după ce a achiziţionat şi prima clădire a proiectului Green Court care a costat 44 milioane de euro.



IANUARIE 2015

Costel şi Ionuţ Căşuneanu, fiii lui Costel Căşuneanu, omul de afaceri care controlează firma de construcţii Pa & Co Internaţional, au cedat anul trecut participaţia de 25% pe care o deţineau dintr-un teren de 2.700 de metri pătraţi din zona Unirii, valoarea tranzacţiei ridicându-se la 2,5 milioane de euro, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial.

Firma Town Imobiliar SRL, controlată indirect prin două vehicule de investiţii înregistrate în Olanda, a început în iarna acestui an lucrările la un proiect de birouri cu cinci etaje ce va fi dezvoltat în apropierea Pieţei Charles de Gaulle, în vecinătatea parcului Herăstrău, una dintre cele mai scumpe zone imobiliare din Bucureşti.

Valoarea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale din România a crescut cu 220% anul trecut, până la 1,124 mld. euro, în timp ce în Polonia cea mai importantă piaţă imobiliară din regiune, exceptând Rusia, apetitul pentru tranzacţii a început să scadă, reiese dintr-un studiu al firmei de consultanţă imobiliară CBRE.



FEBRUARIE 2015

Grupul turc Anchor, proprietarul primelor două malluri din Bucureşti, a reluat „timid“ lucrările de construcţie la clădirea de birouri Anchor Plaza Metropol de pe bulevardul Timişoara din Bucureşti, la mai bine de cinci ani distanţă de la blocarea şantierului.

Oracle a închiriat nouă etaje, de la 23 la 31, în cadrul Sky Tower, clădire care a ajuns la un grad de ocupare de 85% în urma acestei tranzacţii.

Vastint România, divizia imobiliară a grupului Inter IKEA controlat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, a început de câteva săptămâni lucrările la două clădiri de birouri ce vor fi ridicate pe terenul fostei fabrici Timpuri Noi din Bucureşti, investiţia pentru această etapă de dezvoltare ridicându-se la aproximativ 50 mil. euro, incluzând costurile cu terenul, potrivit estimărilor ZF.

Familia Eskiocak din Turcia, care în toamna anului trecut a cumpărat pentru 5,2 milioane de euro un lot de 3,3 hectare din platforma industrială Turbomecanica situată în cartierul bucureştean Militari, intenţionează ca în luna mai să înceapă lucrările la două blocuri cu 300 de apartamente în cadrul proiectului denumit Rotar Residence.

Compania de investiţii imobiliare Globalworth, fondată şi condusă de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a ajuns la un portofoliu imobiliar de aproape 600 de milioane de euro, valoarea pachetului urmând să depăşească un miliard de euro după finalizarea tranzacţiilor şi dezvoltărilor în curs, potrivit unui raport de activitate prezentat de grup.

Fondul de investiţii NEPI, condus de sud-africanul Martin Slabbert, a devenit la sfârşitul anului trecut cel mai mare jucător din piaţa imobiliară locală, după ce activele grupului au ajuns la 1,544 mld. euro, în creştere cu 48%, în timp ce veniturile din chirii şi exploatare s-au ridicat la 87 mil. euro, plus 57%.

Grupul suedez Skanska, care dezvoltă în nordul Capitalei parcul de afaceri Green Court Bucharest, a închiriat în cea de-a doua clădire a proiectului un spaţiu de 920 de metri pătraţi către firma de HR Adecco şi are negocieri avansate cu grupul Carrefour pentru mutarea sediului companiei franceze.



MARTIE 2015

Compania de investiţii imobiliare Globalworth, fondată şi condusă de omul de afaceri Ioannis Papalekas, a finalizat achiziţia clădirilor de birouri Nusco Tower şi UniCredit HQ din Bucureşti, valoarea cumulată a celor două tranzacţii situându-se la 89 de milioane de euro.

Familia omului de afaceri Vasile Puşcaş, care controlează companiile de colectare a deşeurilor Drusal şi Florisal din Baia Mare şi Satu Mare, va investi circa 25 mil. euro în dezvoltarea unui proiect imobiliar pe o parte din terenul fostei fabrici de bere Ursus din Cluj, demolată în 2013 de grupul SABMiller.

Grupul francez Auchan, care deţine pe piaţa locală o reţea de peste 30 de hipermarketuri, a finalizat la Braşov o investiţie de 60 mil. euro într-un mall dezvoltat pe terenul fostei fabrici Tractorul. Mallul are 45.000 mp şi cuprinde o galerie comercială şi un hipermarket de 13.000 mp, al 33-lea al francezilor.

Grupul austriac S Immo, proprietarul centrului comercial Sun Plaza din sudul Bucureştului, intenţionează să extindă mallul în zona fostului magazin de mobilă Mobexpert, închis în vara anului 2012.

Grupul american Heitman, cu active în administrare de peste 30 de miliarde de dolari, a vândut dezvoltatorului imobiliar CTP din Cehia proiectul Mercury Logistics Park din apropierea Capitalei într-o tranzacţie de aproximativ 10 milioane de euro.

Grupul austriac Strabag, care în ultimii ani a devenit cel mai mare jucător din piaţa locală a construcţiilor, va construi primele două clădiri ale proiectului de birouri Oregon Park din nordul Capitalei, investiţie a grupului Portland Trust condus de britanicul Robert Neale.

Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa imobiliară locală, şi-a dublat în primele nouă luni ale anului financiar profitul operaţional realizat în România, până la 18 milioane de euro, deşi din portofoliul de birouri au ieşit spaţii cu o suprafaţă închiriabilă de 19.000 de metri pătraţi, potrivit rapoartelor financiare ale Immofinanz.

Grupul francez Carrefour, cu afaceri la nivel local de peste un miliard de euro, a închiriat un spaţiu de 6.850 de metri pătraţi în cadrul clădirii de birouri Green Court Bucharest B în care îşi va muta cei aproximativ 500 de angajaţi ai sediului central din Bucureşti.

Stocul de malluri şi centre comerciale din România va ajunge anul acesta la trei milioane de metri pătraţi, iar în Bucureşti va fi depăşit pragul de un milion de metri pătraţi, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Grupul israelian AFI Europe, controlat de omul de afaceri Lev Leviev, a realizat în 2014 pe piaţa locală un venit operaţional net de 37,3 milioane de euro, în creştere cu 20%, cea mai mare pondere în aceste rezultate având-o mallul AFI Palace Cotroceni din Bucureşti, care a adus 80% din câştig.

Compania de dezvoltare imobiliară Adama, deţinută de fondul austriac de investiţii Immofinanz, a început lucrările la un bloc cu zece etaje şi 77 de apartamente în cartierul Berceni din Bucureşti, investiţia în acest proiect, denumit Evocasa Serenia, fiind de trei milioane de euro.

Grupul Ţiriac Imobiliare, controlat de omul de afaceri Ion Ţiriac, a cumpărat participaţiile pe care compania spaniolă Riofisa le deţinea în două societăţi prin intermediul cărora urma să fie dezvoltate două centre comerciale în Braşov şi Timişoara, valoarea tranzacţiei fiind estimată la aproape 10 milioane de euro.

UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS), divizia de servicii a grupului bancar UniCredit, a închiriat un spaţiu de 7.000 de metri pătraţi în cadrul clădirii United Business Center 5  pe care omul de afaceri Iulian Dascălu o construieşte la Iaşi, birouri în care peste trei ani ar urma să lucreze în jur de 700 de oameni.



APRILIE 2015

Grupul spaniol Hercesa dezvoltă o a treia fază în cadrul complexului Vivenda, care va cuprinde 120 de apartamente în două blocuri, în urma unei investiţii de 14 milioane de euro.

Dezvoltatorii şi companiile imobiliare au scos la vânzare peste 15.000 de apartamente şi vile noi situate în 250 de proiecte rezidenţiale din Capitală şi din ţară la târgul imobiliar naţional tIMOn.



MAI 2015

Fondul de investiţii cipriot Secure Property Development & Investment (SPDI), care deţine sediul Danone din Bucureşti, a anunţat că a cumpărat mai multe active în România şi în Bulgaria, pe care cheltuieşte 16,5 milioane de lire sterline (peste 23 de milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

Cel mai mare mall dezvoltat în ultimii cinci ani în Capitală, Mega Mall, care a presupus o investiţie de 165 de milioane de euro, s-a deschis la mijlocul lunii mai şi mizează pe 50.000 - 60.000 de vizitatori zilnic. Centrul comercial a fost dezvoltat de NEPI.

Fondul de investiţii sud-african NEPI a investit 40 de milioane de euro în extinderea suprafeţei închiriabile a centrului comercial City Park Mall din Constanţa cu 21.000 de metri pătraţi. În noua aripă a mallului de la malul mării va fi construit un cinematograf cu 10 săli, o sală de sport, restaurant, dar şi magazine.

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), administrator judiciar pentru companii care s-au confruntat cu insolvenţa în ultimii ani, îşi mută sediul în luna iunie din Phoenicia Business Center, aflat în apropiere de Bulevardul Unirii din Capitală, în parcul de afaceri Green Court, aflat în zona Barbu Văcărescu.

Compania Băneasa Developments, prin intermediul căreia oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte controlează zona comercială a proiectului Băneasa din nordul Capitalei, a încheiat anul 2014 cu un profit net de 55 mil. lei (12,7 mil. euro) şi afaceri, adică venituri din chirii, de 199 mil. lei (45 mil. euro), rezultând o marjă netă de câştig de aproape 28%, arată bilanţul depus la Finanţe.


IUNIE 2015

Gigantul american Oracle va închiria peste 20.000 de metri pătraţi în proiectul de birouri Oregon Park din nordul Capitalei, investiţie a grupului Portland Trust condus de britanicul Robert Neale, au declarat pentru ZF surse din piaţă.

Israelienii de la AFI Europe se pregătesc să facă o extensie de 1.000 de metri pătraţi în zona de entertainment a mallului AFI Cotroceni, precum şi alţi 7.000 de metri pătraţi pentru partea de magazine de fashion, dar şi parcare şi flux de trafic. Investiţia se ridică la 14-15 milioane de euro.
Sursa: www.zf.ro
www.arad-apartamente.ro

”Prima Casă”. Care sunt noile condiţii prin care proprietarii îşi pot cumpăra o nouă locuinţă?

Schimbări la programul ”Prima Casă”. Care sunt noile condiţii prin care proprietarii îşi pot cumpăra o nouă locuinţă?
Proprietarii de locuinţe achiziţionate sau construite prin programul "Prima Casă" vor putea cumpăra o nouă locuinţă mai mare şi mai scumpă prin program, dacă vor îndeplini cumulativ patru condiţii, printre care vânzarea proprietăţii deţinute sau lichidarea creditului garantat de stat.
"Beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: noua locuinţă care se va achiziţiona în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat miercuri de Guvern.
De asemenea, locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului trebuie să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare, cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe. În plus, creditul acordat iniţial în cadrul Programului trebuie să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea unui imobil.
Altă condiţie este ca la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului, persoană fizică, declară pe propria răspundere, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 metri pătraţi şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul programului.
Proiectul de ordonanţă mai prevede ca la data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini instituite asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul programului.
Pe de altă parte, în baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei.
Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.
Pentru cei care beneficiază de al doilea credit prin Prima Casă, finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aprobă înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, chiar şi înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei, cu condiţia lichidării sau refinanţării creditului iniţial.
Modificarea Programului "Prima Casă" a fost anunţată de ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, în luna ianuarie.
"Au existat solicitări de la persoane care au achiziţionat o primă casă, doresc să treacă la un apartament, să spunem, de la o garsonieră, de la un apartament cu două camere la un apartament cu trei camere, respectiv cu patru camere, şi atunci nu ar mai fi «Prima Casă». Trebuie să găsim şi pentru dumnealor o soluţie, astfel încât cât mai multe persoane să poată aplica", declara Vâlcov la jumătatea lunii ianuarie.
Măsura era apreciată de consultanţii şi dezvoltatorii imobiliari care spuneau că extinderea Programului şi pentru clienţii care au o locuinţă, dar vor să cumpere una mai mare, va ajuta piaţa rezidenţială, însă nu mizau pe o explozie a vânzărilor, deoarece această categorie de clienţi are oricum la dispoziţie creditele ipotecare în lei.
Programul "Prima Casă" este operaţional din anul 2009, iar până la finele lunii ianuarie 2015, în cadrul programului au fost acordate peste 132.521 de garanţii în valoare totală de 2,58 miliarde euro. Din totalul garanţiilor acordate, 329 garanţii în valoare de 29 milioane lei, au fost executate, aceasta reprezentând o rată de default de 0,2%.
"Programul a fost operaţionalizat într-un context în care persoanele fizice se confruntau cu dificultăţi în accesarea unui credit destinat achiziţionării/construirii unei locuinţe, dificultăţi care se datorau în principal lipsei garanţiilor solicitate de bănci în temeiul normelor de creditare proprii. Prin implementarea Programului s-au creat condiţii avantajoase de achiziţionare sau construire a unei locuinţe de către persoanele fizice eligibile, programul cunoscând până în prezent o dinamică semnificativă. Bilanţul la zi al Programului Prima Casă arată că, acesta este cel mai popular program guvernamental gestionat de FNGCIMM şi cunoaşte o dezvoltare accelerată, ritmul de depunere al solicitărilor de garantare fiind de circa 140 solicitări/zi", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.
 Sursa: www.zf.ro

Incepe un nou boom imobiliar?

Incepe un nou boom imobiliar? Întrebarea este dacă noua generaţie vrea să fie proprietară, preferă să stea cu chirie sau vrea un model de leasing de apartament ca să nu fie prinsă de scăderea valorii proprietăţii

    Drama reală a celor care au credite în franci sau chiar în euro luate în boom nu este creşterea cursului, ci înjumătăţirea valorii proprietăţilor deţinute în garanţie, agravată şi de scăderea veniturilor proprii

Începe un nou boom imobiliar? E mult spus boom, dar cert este că piaţa începe să se mişte din nou, există cerere, au reapărut şi investitori, a spus la ZF Live Andrada Uca, consultant imobiliar, care  a trăit pe viu şi a analizat toată evoluţia pieţei imobiliare în ultimul deceniu. “Iar faptul că acum am avut curajul să fac o faptă în imobiliare arată că am încredere în piaţă, a menţionat ea”.

Învierea pieţei imobiliare din cavoul în care a intrat în criză începe să se vadă cu ochiul liber, dar şi în datele statistice: mai multe construcţii, mai multe livrări, mai multe credite acordate (Prima Casă reprezintă doar jumătate), cu mai multe tranzacţii şi mai mult interes din partea investitorilor.

1.    Cei care au ceva bani au început să cumpere apartamente şi să le închirieze, pentru că chiria le aduce un randament dublu, de 5-6% pe an la euro cel puţin, faţă de o dobândă la bancă de 2-2,5%.

2.    Încep să se cumpere din nou apartamente direct de pe planşetă pentru investiţii. Dacă iei apartamente cu discount de la dezvoltator, poţi să câştigi 10-15% la revânzare pe piaţă ori să ai un randament de peste 10% dacă le închiriezi.

3.    Dezvoltatorii, mai mari sau mai mici, sunt prezenţi din ce în ce mai mult pe piaţă: caută terenuri, construiesc ansambluri mai mici de 20-40 de locuinţe ca să nu-şi ia un risc mare, bancherii sunt puţin mai relaxaţi dacă au colateral sau au un istoric fără ţeapă. Dobânzile la credite, mai ales la leu, sunt jos, cerere există, dar destul de temperată. Oricum, chiar şi în aceste condiţii, randamentul unui dezvoltator se duce spre 30%.

4.    Băncile şi dezvoltatorii încep să ţină la preţ şi chiar îşi fac planuri să le mărească. La executări silite băncile nu mai acceptă orice ofertă, pentru că simt că piaţa se îmbunătăţeşte.

Bucureştiul conduce cursa imobiliară de a ieşi din cavoul crizei, dar la câteva ore în spate sunt şi oraşele mai mari, care reuşesc să atragă investitori şi în consecinţă forţă de muncă tânără.

De partea cealaltă este cererea care există, mai mult sau mai puţin solvabilă, care însă trăieşte, calculează şi analizează toate variantele de achiziţie uitându-se la ceea ce a fost în trecut, respectiv în perioada 2004-2008, de boom imobiliar, urmat de o cădere atât de dureroasă, care s-a lăsat cu cicatrice.

Totul se calculează acum şi se decide mai puţin în funcţie de nivelul dobânzilor, ci mai mult în funcţie de evoluţia economiei, stabilitatea leului, întemeierea unei familii şi în principal în funcţie de valoarea proprietăţii.

Nimeni nu mai vrea să se trezească că valoarea proprietăţii pe care o cumpără se înjumătăţeşte, dar el trebuie să plătească preţul întreg, cât nu face.

Din 2009 până în 2014, 1,2 milioane de tineri au terminat liceul, cam 200.000 pe an. Şi din aceştia 100.000 pe an s-au dus mai departe la facultate, iar restul şi-au găsit alternative: au terminat cursuri de specialitate şi şi-au găsit un job, au plecat din ţară, au devenit antreprenori sau stau în continuare la mama şi la tata, sărind dintr-un job în altul, de cele mai multe ori low-cost.

Din 500-600 de mii care au mers la facultate probabil că 300.000 au un job mai bun, care să le permită achiziţia unei proprietăţi. Dacă luăm în considerare şi pe cei care nu s-au aruncat să îşi cumpere un apartament în perioada de boom şi au stat cu chirie, se mai adună  încă 300-500.000. Deci avem o cerere solvabilă, bancabilă de 600-800 de mii. Întrebarea este ce face această cerere, spre ce se uită?

1.    Aşteaptă ca părinţii să le lase casa sau să facă ceva schimburi de apartamente?

2.    Rămân cu chirie de frică să se îndatoreze, având în vedere experienţa prietenilor lor, care ajung să plătească pe un apartament de două – trei camere cât pentru un apartament de lux, la preţurile actuale.

3.    Se înhamă la un credit imobiliar, dar decizia o iau foarte calculat şi mai ales dacă se gândesc să îşi întemeieze o familie. În acest caz fiecare are în minte foarte clar cât este dispus să plătească maximum pe două sau trei camere şi nu se aruncă.

4.    Se uită spre un model de achiziţie de tip leasing, ca la maşină. Ar vrea să plătească ratele, chiar dacă sunt puţin mai mari, dar să ştie că la final ori rămân cu apartamentul, ori, dacă se întâmplă ceva – o nouă criză urmată de o nouă cădere a preţurilor din piaţa imobiliară –, să poată da casa înapoi, dar să nu rămână agăţaţi într-o datorie, aşa cum sunt prietenii lor acum.

România este o ţară de proprietari, iar această mentalitate este adânc înrădăcinată în mintea noastră. Din acest motiv şi pe baza experienţei perioadei de boom, urmată de prăbuşire, în viitor vor câştiga dezvoltatorii şi investitorii care vor veni cu un pachet care să le permită clienţilor să se asigure pentru cazul în care va urma o nouă criză.

Iar pentru asta ofertele imobiliare şi pachetele financiare – creditele – trebuie să fie mai sofisticate, nu în sensul rău al cuvântului, de exemplu cum a fost piaţa de sub prime în America.

Oricum, ceea ce este bine este că piaţa imobiliară ”începe să umble din nou”, ceea ce va ajuta economia şi va schimba puţin starea noastră de spirit, că se mai întâmplă ceva, că se mai construieşte, iar tinerii îşi întemeiază familii.

Sursa: www.zf.ro