Nu ne vindem tara? Statul pregateste cea mai tare afacere din istoria Romaniei. Dupa resurse, industrie si serviciile esentiale pentru traiul de zi cu zi, Romania este pe cale sa isi vanda si cel mai de pret bun – pamantul. De la 1 ianuarie 2014, strainii vor putea cumpara terenuri agricole – o afacere controversata, cu doua taisuri, din care specialistii spun ca vom avea de castigat dar si de pierdut, mai ales pe termen lung.

Romania este un fel de "El Dorado" pentru investitorii in agricultura. Are o suprafata agricola de 14,7 milioane de hectare, ce reprezinta 61,7% din teritoriul tarii.

Ne aflam pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata (dupa Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Polonia) si pe locul 5 ca suprafata arabila (dupa Franta, Spania, Germania si Polonia).

Romania are o medie de 0,41 ha teren arabil pe cap de locuitor, valoare aproape dubla fata de media UE. Terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola,33% din aceasta este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.

Important este de spus ca marea majoritate a terenurilor din Romania sunt fertile, spre deosebire de cele din Occident, multe dintre ele infestate de exploatarile intensive cu chimicale.

In esenta, avem teren agricol bun si de calitate, plus apa si servicii (apa, curent, gaze etc), la preturi incomparabile cu cele din Occident.

Cu aceste cifre in fata, este lesne de inteles interesul major al investitorilor straini in privinta Romaniei.

Ce se intampla de la 1 ianuarie 2014

De anul viitor, cetatenii straini vor putea cumpara terenuri agricole in Romania. Pana acum o puteau face doar pe firma, astfel ca au ajuns sa adune peste 700.000 de hectare, reprezentand 8,5% din suprafata arabila a Romaniei.

“Exista semnale ca sunt o multime de investitori straini interesati sa cumpere terenuri in Romania, mai cu seama ca preturile la noi, pe hectar, sunt la 10-20% din cele de afara”, spune consultantul agricol Dan Vladoiu.

“Se stie ca pamantul romanesc este fertil si ca dezvoltarea unei afaceri in agricultura la noi in tara poate fi profitabila mai cu seama ca suntem in UE si putem exporta fara taxe in tarile din Occident. In plus, costurile de productie de la noi sunt infinit mai mici decat cele de afara. O afacere construita corect poate aduce beneficii importante mai ales pe termen lung’, a explicat acesta.

Ce avem de castigat odata cu sosirea investitorilor straini?

Bani si tehnologie – spun specialistii. Unul dintre cei mai mari detinatori de terenuri si agricultori din Romania, Adrian Porumboiu, declara recent, potrivit ZF.ro, ca numai din vanzarea celor 300.000 de hectare de teren arabil administrate in prezent de Agentia Domeniilor Statului, se pot scoate 9 miliarde de euro.

"Premierului i-as spune ca daca vrea si are nevoie de bani la buget, statul ar putea sa castige aceasta suma din vanzarea celor 300.000 de hectare pe care le detine si pe care le tine ca un cozonac pentru unii si altii”, afirma acesta. Multiplicati afacerea la nivelul celor 14,7 milioane de hectare agricole pentru a intelege dimensiunile afacerii: peste 440 miliarde de euro.

Asta ar insemna de peste 3 ori produsul intern brut al Romaniei pe 2012, cifrat la 587,4 miliarde de lei (circa 131 miliarde de euro), dupa cum arata datele provizorii ale Institutului National de Statistica.

In plus, pe langa bani, Romania va castiga din taxarea exploatarilor agricole. In conditiile in care, in prezent, 6% din PIB vine din agricultura, odata cu dezvoltarea unor mari afaceri in acest domeniu este de asteptat ca procentul sa creasca cu cel putin 2 puncte.

Ce avem de pierdut din vanzarea terenurilor catre straini

Reprezentantii organizatiilor agricultorilor spun ca terenurile din Romania sunt subevaluate si ca strainii vor veni si vor cumpara pe bani putini suprafete uriase din Romania.

In conditiile in care aproape 28% din populatie isi desfasoara activitatea in agricultura, acestia ar putea deveni “sclavi” pe plantatiile strainilor.

“Daca va veni un strain cu o geanta de bani, cei mai multi vor fi tentati sa vanda. Nu se vor gandi ca vor ramane pe drumuri, ca nu vor putea sa isi mai cultive cele necesare traiului de zi cu zi, ca nu isi vor mai putea duce animalele la pascut decat platind taxa”, a explicat Claudiu Danoiu, de la Asociatia Agricultorilor din Romania.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cei mai multi detinatori de terenuri agricole din Romania sunt persoane in varsta.

"In urma unei analize facute pe detinatorii de terenuri din spatiul rural, cea mai mare pondere o au persoanele intre 60 si 70 de ani, urmate de celei intre 50-60 de ani”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Sorin Chelmu.

Presati de varsta inaintata si dorind sa isi asigure o batranete linistita, cei mai multi vor vinde la preturile oferite de cumparatori, estimeaza expertii in agricultura.

Acestia se asteapta ca acest fenomen sa se extinda rapid si, in numai cativa ani, agricultura Romaniei sa treaca aproape exclusiv in sarcina strainilor.

Consultantul agricol Dan Vladoiu spune ca aceasta este o problema de securitate nationala. “Statul trebuie sa intervina si sa caute sa sprijine agricultorii romani. In plus, sa se asigure ca acele terenuri agricole cumparate de straini nu isi vor schimba destinatia. Sa nu devenim, din nou, groapa de gunoi a Europei”, a explicat acesta.

Conditii pentru strainii care vor sa cumpere terenuri arabile

Achim Irimescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a declarat luni, la o conferinta pe teme de agricultura, ca statul constientizeaza pericolele si ca Romania va introduce anumite conditii pentru persoanele fizice straine care vor dori sa achizitioneze terenuri agricole.

“Avem intentia sa introducem niste conditii, sigur nu poti discrimina investitorii straini fata de cei romani, dar ideea ar fi ca de la o anumita suprafata in sus, probabil de la 5 hectare, sa introducem cerinta ca ei sa fie agricultori, sa aiba cunostinte in domeniu”, a spus Achim Irimescu.

"De asemenea, vrem sa convertim Agentia Domeniilor Statului la ceea ce este SAFOR in Franta, respectiv intr-un organism cu un drept de preemtiune, care in momentul in care se face o tranzactie cu terenuri, analizeaza cine este cumparatorul si daca nu prezinta suficiente garantii ca investitorul va face agricultura nu-i permite achizitia de terenuri", a adaugat acesta.

Irimescu a subliniat ca nu considera ca suprafata achizitionata de straini ar fi pierduta, atata timp cat va fi folosita pentru agricultura.

“Va dau exemplul investitiilor daneze in Romania, care sunt foarte serioase. Ei au 150.000 de ha si realizeaza productii record de 10 tone la ha la porumb. Sunt si eu roman si mi-as dori ca tot terenul sa fie al romanilor, dar haideti sa vedem realitatea. Atatia ani s-au putut cumpara terenurile fara probleme si ma indoiesc ca persoanele fizice sunt cele care vor cumpara acum dupa ce persoane juridice au cumparat un milion de hectare. Din pacate, am deschis usa pentru achizitia terenurilor atunci cand am permis achizitia catre persoane juridice. Nu cred ca pericolul mare este la persoanele fizice straine”, a mentionat secretarul de stat in MADR.

Si jucatorii din piata agricola trag un semnal de alarma.

“Directia in care mergem este total gresita pentru ca alte state europene, membre UE, au gasit solutii sa-si protejeze terenurile agricole prin legi care au fost corelate cu acquis-ul comunitar, precum Germania, Italia, Franta, Ungaria, iar noi in continuare incurajam acest demers. Investitorii straini au alte facilitati, iar cei romani nu au instrumente pentru a concura cu ei pe piata pamantului”, a declarat, luni, Marcel Cucu, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Braila, Marcel Cucu.

Cine sunt cei mai mari mosieri din Romania

Potrivit datelor Agrointel, romanii detin cele mai mari exploatatii agricole din tara, insa strainii vin tare din urma.

Cei mai mari investitori sunt cei de la Agricost din Iasi, o firma romano-olandeza, care a „reusit” sa concesioneze de la Agentia Domeniilor Statului (ADS) cele 57.000 de hectare din Insula Mare a Brailei (IMB) pentru 49 de ani.

Urmatoarele doua pozitii in top sunt disputate de Ioan Niculae, patronul Interagro (55.000 hectare) si Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova (54.000 hectare).

In primii cinci mari investitori in agricultura mai intra si doi straini: libanezulJihad El Khalil care controleaza 35.000 ha (terenuri, silozuri, ferme agricole si alte facilitati in judetele Giurgiu, Calarasi si Timis) si contele austriac Andreas von Bardeau care detine peste 26.000 de hectare in zona de vest a tarii, in judetele Arad, Timis si Caras Severin,  prin intermediul grupului de firme Bardeau.

Pe lista primilor 10 investitori din agricultura se mai afla si firmele Martifer (Portugalia) - 25.000 ha destinate productie de ulei vegetal, Spearhead International (Marea Britanie ) - 17.800 ha si A&S International 2000, firma cu capital romano-american, ce exploateaza 15.000 ha unde cultiva, in principal cereale si plante oleaginoase.

www.dailybusiness.ro

Ce schimbari aduce noul Cod Civil in imobiliare Noul Cod de Procedura Civila, intrat in vigoare pe 15 februarie, aduce cateva modificari si in relatia chirias-proprietar, dar si in procedura de executare silita. Wall-Street.ro va prezinta modificarile. Recuperarea datoriilor la chirie, fara proces

Noile reglementari, potrivit art. 1798 din Codul Civil, vorbesc despre caracterul executoriu al contractului de locatiune incheiat sub semnatura privata, care poate constitui titlu executoriu numai prin simpla inregistrare a contractului de locatiune la organele fiscale sau prin incheierea acestuia in forma autentica. Caracterul executoriu al locatiunii produce efecte numai pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege.  In plus, prevederile art. 1809 din Codul Civil, stipuleaza caracterul executoriu ce produce efecte si cu privire la obligatia de restituire a bunului dat in locatiune, daca sunt indeplinite una dintre cele doua conditii prevazute de art. 1798 si mentionate mai sus.

Caracterul executoriu executoriu al contractului inseamna ca nu trebuie sa mai mergi in instanta pentru a-ti cere drepturile.

Avantajul pentru proprietar este ca nu mai trebuie sa introduca o actiune in justitie impotriva chiriasului (elimina timpul indelungat pe care l-ar presupune un astfel de proces) si ca se poate indrepta catre executorii judecatoresti pentru a recupera cuantumul chiriei datorate de chirias si/sau pentru a incepe procedurile de executare silita privind evacuarea chiriasului din spatiul inchiriat sau din spatiul in locatiune, au explicat pentru Wall-Street.ro oficialii  Ghica Boutique Law Firm.

Doar contractele de inchiriere ce vor fi inregistrate la administratia financiara vor dobandi caractetul executoriu si vor beneficia de avantajele de mai sus. Semnatura privata inseamna ca acel contract este incheiat doar de catre parti, fara notar sau avocat.

Ce se intampla daca apar cresteri neprevazute de costuri in contractul de inchiriere

Necesitatea revizuirii judiciare a contractelor cu executare succesiva este expres reglementata de Codul Civil: Impreviziunea – art. 1271

Pana in prezent in practica judiciara s-a retinut, in multe randuri, necesitatea revizuirii judiciare a contractelor cu executare succesiva ca fiind justificata de vointa partilor, care s-au obligat clauzei rebus sic standibus (clauza care, in dreptul international public, reprezinta doctrina juridica ce permite tratatelor sa devina aplicabile, din cauza unei schimbari fundamentale a circumstantelor). Acum, aceasta teorie a impreviziunii este expres reglementata de Codul Civil, spun oficialii Ghica Boutique Law Firm.

Cand executarea unui contract devine prea oneroasa pentru una dintre partile contractante, se impune revizuirea acestuia, in vederea restabilirii echilibrului valoric al prestatiilor. Astfel, se recunoaste posibilitatea instantei judecatoresti de a interveni in executarea contractului, putand dispune adaptarea contractului, modificand acele prestatii care, din motive exceptionale, au devenit mult prea oneroase pentru una din parti sau chiar incetarea contractului.

Pentru ca cele de mai sus sa poata fi aplicabile, trebuie ca imprejurarile care fac deosebit de oneroasa obligatia uneia dintre parti sa fi intervenit ulterior incheierii contractului, acestea sa nu fi fost previzibile la momentul incheierii contractului, sa nu existe o clauza prin care partile sa isi asume riscul schimbarii imprejurarilor, iar apelarea la instanta sa urmeze in cazul esuarii incercarilor de renegociere a contractului, intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta.

Nu vom fi in prezenta impreviziunii in cazul contractelor de locatiune pentru spatii de birouri care au inserate clauze de indexare, care vor face sa varieze pretul in functie de evolutia unui indice ales de ele sau care au convenit ca in anumite situatii sa revizuiasca contractul.

In concluzie, trebuie retinut ca nu orice modificare de ordin economic justifica revizuirea prestatiilor, impreviziunea putand fi invocata numai in anumite conditii, expres prevazute de Codul Civil.

Ce inseamna asta concret ? Spre exemplu, daca am un contract de inchiriere incheiat anul acesta, iar peste 2 ani se maresc preturile la utilitati, iar eu, chirias, nu mai pot suporta costurile, lucru pe care nu l-am prevazut in contractul de inchiriere, atunci eu, chirias, si proprietarul ne ducem in instanta si cerem sa adapteze contractul si sa distribuie in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor sau sa se dispuna incetarea contractului la un anumit moment si cu anumite conditii. Acest lucru se poate intampla daca majorarea costurilor a intervenit dupa incheierea contractului, daca aceasta schimbare (majorare costurilor) nu au putut fi prevazuta de chirias in mod rezonabil la momentul incheierii contractului si daca nu s-a mentionat niciunde in contract ca isi asuma chiriasul riscul acestor schimbari, au explicat oficialii buticului de avocatura.

In plus, chiriasul trebuie sa faca dovada faptului ca a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna credinta sa negocieze adaptarea echitabila a contractului.

Proprietarul vrea sa vanda imobilul pe care il am in chirie: ce se stipuleaza in noul Cod Civil?

Ce se intampla cu chiriasii in cazul in care dezvoltatorul decide sa instraineze imobilul detinut si dat in locatiune? Ca si pana acum, exista opozabilitate a contractului de locatiune fata de dobanditor, insa numai in urmatoarele conditii:

A. in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara;

B. in cazul imobilelor netranscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii.

Oficialii Ghica Law Boutique Firm au explicat ce presupun aceste conditii.

A. Opozabilitatea contractului de locatiune se dobandeste prin inscrierea in cartea funciara, care este un document public. In acest fel, se dobandeste dreptul partii de a invoca acest contract impotrica tertului care ar ridica pretentii in legatura cu un drept subiectiv dobandit de parte prin contractul de inchiriere (spre exemplu, eu am un contract de inchiriere inscris in cartea funciara si tu vii sa-mi spui ca ai si tu un contract de inchiriere pe acelasi spatiu, dar care nu e inscris in cartea funciara. Are intaietate cel care a inscris primul contractul in cartea funciara)

B.Am un apartament pe care l-am inchiriat catre X pe 1 iunie, iar pe 1 iulie vand apartamentul lui Y. Y ii cere lui X sa evacueze apartamentul si acesta invoca faptul ca data contractului lui de inchirere este anterioara datei contractului de vanzare.

Durata maxima a locatiunii

In art. 1777 – art. 1853 din Codul Civil - Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15/07/201, pentru prima oara in Codul Civil, este reglementata durata maxima a locatiunii, aceasta fiind de 49 de ani, iar orice stipulatie contrara se considera redusa de drept la aceasta perioada.

Termene de vanzare mai scurte la licitatii

Termenele pentru vanzare au fost reduse, fiind situate acum intre 20 si 40 de zile de la data publicatiei de vanzare (anterior, acestea erau intre 30 si 60 de zile), iar publicatiile (anunturile) de vanzare se vor face, sub sanctiunea nulitatii vanzarii, intr-un ziar de circulatie nationala, atunci cand valoarea bunului depaseste suma de 250.000 lei, respectiv intr-un ziar local, in situatia in care valoarea bunului este mai mica de 250.000 lei.

Se impune precizarea ca aceste noi dispozitii se aplica doar executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila. In consecinta, executarile silite incepute sub imperiul Codului de Procedura Civila din 1865 vor continua sa fie supuse normelor procedurale precedente, spune Daniel Cirstea, partener la Dragne si Asociatii.

In cazul garantiilor imobiliare, noul Cod Civil, care ar urma sa intre in vigoare pe 15 februarie, prevede sa fie organizate 3 licitatii, iar la ultima pretul sa scada la jumatate.

“In cazul apartamentelor, vanzarea se va face prin organizarea de una, doua sau trei licitatii. La prima licitatie, valoarea imobilului porneste de la pretul evaluat plus TVA. La a doua licitatie, pretul poate ajunge la 70%, daca se prezinta minimum doua persoane. La cea de-a treia licitatie, pretul poate sa scada chiar si sub 50%, daca se prezinta minimum doi licitatori“, a declarat Elena Puica, directorul comercial al Executari.COM.

Instituirea unei valori-prag in cazul urmaririi silite imobiliare

Un aspect de noutate este adus de instituirea unei valori-prag in cazul urmaririi silite imobiliare. Ca regula, vanzare bunurilor imobile ale debitorului poate fi facuta in cazul titlurilor executorii privitoare la creante mai mari de 10.000 lei. Exceptie face situatia in care debitorul nu are alte bunuri urmaribile sau, daca are bunuri urmaribile, acestea nu pot fi valorificate. In consecinta, ori de cate ori valoarea creantei ce formeaza obiectul executarii silite este mai mica de 10.000 lei, executorul judecatoresc va trebui, mai intai, sa efectueze urmarirea silita mobiliara (incluzand urmarirea silita prin poprire a sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altori bunuri mobile incorporale urmaribile). Doar dupa ce se va constata ca nu exista astfel de bunuri sau ca, desi ele exista, nu sunt suficiente pentru acoperirea in intregime a creantei si a cheltuielilor de executare, se va putea incepe urmarirea silita asupra bunurilor imobile, spune Daniel Cirstea, partener la Dragne & Asociatii.

Avocatul a explicat ca atunci cand urmarirea imobiliara are ca obiect bunuri ipotecate, creditorul ipotecar va putea sa urmareasca silit doar bunul asupra caruia a fost constituita ipoteca. Daca, dupa vanzarea bunurilor ipotecate, creditorul nu si-a recuperat integral creanta, acesta va putea cere scoaterea la vanzare silita a bunurilor neipotecate ale debitorului. Anterior, creditorul ipotecar putea urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau.

Datornicul poate cere instantei ca plata datoriei sa se faca din veniturile unor imobile neurmarite

Se constata, de asemenea, posibilitatea debitorului de a solicita instantei de executare sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei sa se faca din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmarite, sau din alte venituri ale sale, timp de 6 luni. In reglementarea precedenta, aceasta cerere putea fi realizata numai cu privire la veniturile imobilului urmarit (nu si cu privire la veniturile imobilelor neurmarite). Mai departe, dispozitiile procedurale actuale arata ca in situatia incuviintarii acestei cereri se va dispune supendarea urmaririi. Aceasta masura va fi comunicata de catre executorul judecatoresc chiriasilor si arendasilor sau altor debitori care, de la data comunicarii, vor consemna toate sumele scadente in viitor la dispozitia organului de executare. Aceste sume de bani vor fi destinate exlusiv pentru acoperirea creantei creditorului urmaritor, mai spune partenerul Dragne si Asociatii.

Ce se intampla cu imobilile executate silite inchiriate catre terti.

Potrivit vechii reglementari, adjudecatarul imobilului scos la vanzare silita avea obligatia de a respecta locatiunea ce afecta imobilul supus urmaririi silite (anterioara notarii urmaririi in cartea funciara) indiferent de valoarea acesteia. In prezent legiuitorul face o distinctie si prevede ca o astfel de obligatie nu va exista atunci cand pretul locatiunii este mai mic cu o treime decat pretul pietei sau mai mic fata de cel rezultat din locatiunile precedente, a explicat avocatul Daniel Cirstea.

In privinta procesul-verbal de situatie, intocmit de catre executorul judecatoresc in vederea identificarii imobilului urmarit si stabilirii valorii acestuia, au fost aduse modificari asupra continutului. Astfel, pe langa descrierea imobilului, in procesul-verbal de situatie vor trebui sa se regaseasca si informatii cu privire la obligatiile fiscale ale imobilului urmarit, precum si cu privire la sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari.

Este recunoscut dreptul executorului judecatoresc de a solicita biroului de cadastru si publicitate imobiliara, in numele debitorului, deschiderea cartii funciare pentru imobilul urmarit silit atunci cand aceasta formalitate nu a fost indeplinita anterior. De asemenea, se prevede ca instanta de executare va putea sa ordone evacuarea debitorului din imobilul urmarit silit, pe parcusul desfasurarii procedurii de vanzare, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc.

www.wall-street.ro

Guvernul s-a saturat de "Prima Casa". Programul se va transforma in "Noua Casa"

Guvernul schimba programul "Prima Casa" in "Noua Casa", destinat doar cumpararii de locuinte noi.
Guvernul Ponta va schimba filosofia programului "Prima Casa" si va inlocui actualul sistem cu un proiect denumit "Noua Casa", care va putea fi accesat doar pentru cumpararea de locuinte noi, un proiect gandit si de Cabinetul Boc, dar abandonat rapid dupa un avertisment al Consiliului Concurentei, scrie MEDIAFAX.
Modificarea programului "Prima Casa" este anuntata ca masura distincta in programul de guvernare al Cabinetului Ponta II pentru intervalul 2013-2016.

Astfel, la capitolul privind consolidarea instrumentelor de garantare si contragarantare pentru stimularea investitiilor in sectoarele strategice, este prevazut ca "Proiectul Prima Casa va fi transformat in proiectul Noua Casa, adresat doar pentru achizitionarea de locuinte noi".
„Au fost facute propuneri din partea bancilor, Fondului de Garantare si a mediului privat, punandu-se accentul pe stimularea constructiei de locuinte, dar nu s-a decis inca nimic. Noi nu am fost anuntati de vreo schimbare in sensul acesta“, a declarat pentru capital.ro Irina Constantinescu, director in cadrul Fondului de Garantare.
Pentru 2013, Guvernul a decis recent ca programul"Prima Casa" sa continue, dar cu garantii emise in limita diferentei ramase neutilizate din plafonul alocat pentru acest an, fara vreo prevedere legata de stabilirea la acest moment a unui plafon suplimentar de garantii.

Programul Prima Casa va continua in 2013

Programul Prima Casa va continua in 2013, cu garantii suplimentate cu 200 milioane de euro, astfel incat fondurile sa ajunga cel putin pana la mijlocul anului viitor, iar bancile care nu utilizeaza pana la sfarsitul acestui an sumele alocate le vor putea folosi in 2013.

 Petrece într-o atmosferă fermecătoare, alături de invitaţi de marcă!

Finantatorii care au beneficiat de alocari din plafonul aferent anului 2012 vor fi autorizati sa utilizeze integral diferentele din sumele alocate si neangajate pana la data de 31 decembrie 2012 in cursul anului 2013, potrivit unui proiect de hotarare publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, anunta Mediafax.

Dintre cele 16 banci participante la a patra etapa a programului Prima Casa, BCR, BRD, CEC Bank, Banca Transilvania, OTP, Unicredit Tiriac Bank, Raiffeisen Bank, Credit Agricole si Leumi Bank au solicitat alocarea de sume din plafonul suplimentar de 200 milioane euro, iar acestea pot fi utilizate numai pana la la finele acestui an, in conformitate cu legislatia actuala.

Suma reprezentand diferenta ramasa neutilizata din plafonul alocat pentru acest an va fi publicata pe site-ul FNGCIMM si Ministerului Finantelor Publice pana la 15 ianuarie 2013.

Daca hotararea va fi aprobata, bancile vor putea beneficia de alocarea plafonului imediat dupa ce au epuizat sumele anterioare, "evitandu-se astfel instalarea panicii provocate de oprirea creditarii persoanelor fizice care au intreprins demersuri si au efectuat cheltuieli pentru a intra in program, respectiv au semnat antecontracte de vanzare cu termene stricte de perfectare a contractelor de vanzare-cumparare", se arata in nota de fundamentare a proiectului.

FNGCIMM va evalua cel putin trimestrial modul de utilizare de catre finantatori a plafonului alocat si va efectua realocari intre finantatori in functie de gradul de utilizare a sumelor si de ponderea garantiilor acordate de finantator in totalul garantiilor acordate.

Actul normativ propune ca relatiile dintre banci si FNGCIMM sa se deruleze in baza protocolalelor semnate in etapa anterioara a programului Prima Casa, urmand ca acestea sa fie modificate prin acte aditionale.

INSTRAINAREA TERENURILOR AGRICOLE DIN ROMANIA: BENEFICII SI CAPCANE

Liberalizarea pietei funciare din 2014 reprezinta o sabie cu doua taisuri pentru Romania. Pe de o parte, piata terenurilor s-ar putea bucura de o crestere a cererii, dar pe de alta parte, o astfel de masura poate incuraja specula imobiliara, in defavoarea producatorilor.

Piata funciara se va liberaliza din 2014, permitand strainilor sa cumpere terenuri agricole in Romania. Ministerul Agriculturii incearca sa gasesca solutii de a limita achizitiile strainilor, masuri care sunt, in parte, aprobate si de jucatorii de pe piata. Totusi, ce se schimba?

Potrivit legislatiei in vigoare, terenurile agricole pot fi achizionate de catre persoanele fizice straine care au domiciliul stabil in Romania sau de firme cu actionariat strain.

In prezent, potrivit datelor MADR, 8,5% (700.000 de hectare) din suprafata arabila a Romaniei este detinuta de investitori straini.

Ce s-ar putea schimba din 2014?

Liberalizarea pietei funciare ar putea aduce un "nou val" de investitori straini. Pentru a limita achizitiile de terenuri agricole, Ministerul Agriculturii vrea sa infiinteze o Agentie a Domeniilor Statului, care sa dea aviz persoanelor care vor sa cumpere terenuri.

Cum functioneaza sitemul in alte tari europene?

Potrivit fostului secretar de stat in Agricultura, Adrian Radulescu, limitarea vanzarilor de terenuri catre straini se poate face prin introducerea unor criterii clare, asemenea celor existente in alte state europene.

"Germania are o asemenea agentie si ea cumpara teren de la stat. Terenurile le foloseste atunci cand construieste poduri, sosele, deci sunt considerate terenuri la schimb sau pentru exploatatii, dar exploatatii deja incepute si care isi maresc suprafata.

In Franta trebuie sa ai studii de specialitate ca sa poti cumpara terenuri agricole. Sunt multe conditii acolo. Cand ai iesit la pensie, esti obligat sa iti vinzi exploatatia, nu poti sa lucrezi. Daca vrei sa dai terenurile copilului tau, el va trebuie sa obtina credit de la banca si sa iti cumpere terenurile, nu le poti ceda, a explicat Radulescu, pentru Business24.

Si fermierii romani au de castigat

Aurel Popescu, presedintele Rompan, crede ca introducerea unor conditii clare pentru investitorii straini, ii avantajeaza si pe romani.

"Este clar ca acordul pe care l-am facut cu UE prevede ca trebuie sa dam drumul la vanzari strainilor, dar daca punem conditii, le dam astfel sansa si agricultorilor romani sa ramana pe piata. Trebuie sa intram si in pielea celor care vor sa vanda. Ei au asteptat aceasta liberalizare, ca sa vanda la un pret mai bun, intrucat preturile practicate in Romania sunt inca foarte mici, comparativ cu ce se intampla in alte state europene", a declarat Popescu, pentru Business24.

Calcaiul lui Ahile: "falsii investitori"

Atat presedindetele Rompan cat si Adrian Radulescu subliniaza ca este nevoie de criterii care sa ajute la diferentierea dintre investitorii straini care fac afaceri cu terenurile din Romania si cei care urmaresc sa lucreze aceste ternuri:

"Sigur ca avantajele economice ar fi ca terenurile nelucrate le punem in folosinta, dar in acelasi timp avem si experienta hipermarketurilor care vin si scot profitul din tara si nu ramane nimic de investitii aici. Este o calae de mijloc, este greu sa aprecizi care sunt de buna intentie si care nu", a adaugat Popescu.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat ca Romania ar putea limita achiztiile de terenuri de catre straini, din 2014. Anul viitor, va fi pregatita o agentie, cel mai probabil Agentia Domeniilor Statului, pentru a fi "un fel jucator pe piata funciara" si care sa dea aviz persoanelor fizice straine interesate de achizitia de terenuri in Romania, dupa modelul altor state membre.

Si mai transant, premierul ungar Viktor Orban a anuntat ca schimbari legislative care vor fi adoptate in curand, vor impiedica strainii sa cumpere terenuri agricole in Ungaria, informeaza duminica AFP.

Seful guvernului ungar a declarat ca odata intrata in vigoare legislatia, investitorii straini nu vor mai putea achizitiona terenuri arabile, dand asigurari ca reguli similare se aplica in tari precum Franta sau Austria.

Sursa: business24.ro

Aradul invadat de centre comerciale

500 de metri pătraţi de magazine la o mie de arădeni. Media spaţiilor comerciale clasează Aradul pe locul 2 în ţară.
Spatii comerciale Arad

Deschiderea spre Occident a adus Aradul pe scena principală a comerţului. Invazia centrelor comerciale, a hipermarketurilor şi a supermarketurilor s-a făcut resimţită în mod special în ultimii ani.

Magazine de renume au apărut în municipiu şi judeţ, iar spaţiile comerciale au ajuns să fie tot mai extinse. În aceste condiţii, un studiu realizat la nivel de ţară, clasează Aradul pe locul secund în ceea ce priveşte numărul metrilor pătraţi de magazine la o mie de locuitori.

Potrivit DTZ nici mai mult nici mai puţin decât 498 de metri pătraţi sunt distribuiţi la mia de locuitori din judeţul Arad, Interesant de menţionat ar fi şi faptul că Aradul a reuşit să depăşească chiar şi Bucureştiul în ceea ce priveşte spaţiile comerciale, Capitala având o medie a puţin peste 300 de metri pătraţi la mia de locuitori.

Liderul absolut al spaţiilor comerciale este Suceava, media metrilor pătraţi destinaţi comerţului în acest caz fiind cu mult mai mare chiar şi decât cea din oraşe precum Budapesta sau Viena.

În aşteptare

Investiţiile comerciale nu se opresc, însă, în Arad. Potrivit raportului privind starea economică a municipiului, mega-proiectul Ice Plaza care ar trebui să se ridice la ieşirea din municipiu către Timişoara nu a fost abandonat.

Grupul britanic Ice Properties va invest 120 milioane euro pentru a ridica peste 55 mii metri pătraţi de spaţiu comercial. Pe lângă acest proiect, alte două investiţii sunt în aşteptare: AFI Europe Romania – vis a vis de Atrium center, investiţie de 294 milioane euro şi Rompark – ieşire Arad-Deva.

Sursa: www.aradon.ro

Romanul cu cele mai multe birouri: Criza va mai dura inca 10 ani, dar tara noastra are numai de castigat

Liviu Tudor a dezvoltat circa 130.000 mp de birouri, dintre care doua cladiri in plina criza, investitiile sale in imobiliare depasind 500 de milioane de euro. In continuare, mizeaza pe spatiile de birouri, iar companiile care se extind sau intra pentru prima data in tara arata ca pariul sau este unul deja castigat.

Discretul om de afaceri a cumparat in anul 1996 fabrica Prefabricate Vest, amplasata in cartierul Militari din Capitala, in imediata apropiere a statiei de metrou Preciziei. Din 2002 si pana in prezent, el a construit in aceasta zona trei cladiri de birouri si are inca doua in dezvoltare, care vor fi livrate pana in primavara anului viitor. Liviu Tudor nu a mizat numai pe vestul Bucurestiului, ci si pe zona de nord, unde a dezvoltat complexul de afaceri Novo Park, in vecinatatea statiei de metrou Pipera. In prezent, el detine 130.000 mp de birouri, iar anul viitor va ajunge la 145.000 mp. Nu a vandut nimic si nici nu planuieste sa o faca prea curand.

“Nu discut despre o vanzare mai devreme de 8-10 ani”

“Nu cred ca este momentul pentru o vanzare, yield-urile sunt inca foarte mari. In urmatorii 8-10 ani nu am sa incep o astfel de discutie si ma refer la aceasta perioada pentru ca, dupa parerea mea, criza globala va mai dura inca opt-zece ani. Acest timp este necesar pentru ca Europa sa-si fixeze problemele structurale, de deficite nationale, de refacere a sistemului bancar si al controlului in banci”, explica Tudor.

Managerul roman considera ca este “foarte limpede” ca Grecia nu este o intamplare si tot sudul Europei are probleme, pentru ca s-au cheltuit mai multi bani decat s-au produs. “Repararea conceptuala si, mai apoi, punerea in practica a noilor structuri fiscale si a felului de a cheltui atat cat produci in anul respectiv dureaza 5-10 ani. Americii i-a fost usor sa rezolve problemele pentru ca are puterea legislativa intr-o singura mana, insa Europei nu-i va fi usor pana cand nu va rezolva problema statelor unite ale Europei, care inseamna viitorul”, continua Tudor.

“Grecia trebuia sa iasa din zona euro”

Liviu Tudor considera Grecia trebuia sa iasa din zona euro pentru ca nu exista alta modalitate de a alinia salariul mediu, care depaseste 1.000 euro/luna, la productivitatea considerabil mai mica.

“Grecia nu are politica monetara prin care sa poata devaloriza moneda proprie si atunci trebuie sa taie lefurile, insa in acele economii in care opozitia se opune masurilor de austeritate, alta solutie decat uniune fiscala sau introducerea monedei proprii nu exista. Eu cred ca, Grecia fiind mica, poate sa fie un bun exemplu pentru cei mari, precum Spania, Italia, poate chiar si Franta, de ce s-ar intampla daca ies din zona euro”, spune Liviu Tudor.

Desi refuza orice subiect de discutie cu tenta politica, managerul spune ca masurile luate de guvern au fost exceptionale: dure, la timp si deja eficiente. “M-a interesat semnalul pe care l-a dat Romania, ca trebuie sa adoptam masuri de austeritate”, subliniaza el.

Avantajele Romaniei: Salarii mici si birouri ieftine

Insa, cu cat criza se va intinde pe o perioada mai lunga, cu atat Romania va fi mai atractiva pentru multinationale, pentru ca va avea in continuare forta de munca ieftina si bine calificata, cu chirii “foarte atractive” pentru spatiile de birouri. Iar in acest context, este aproape firesc ca o multinationala sa inchida birourile din Occident si sa deschida in Romania.

Membru al European Property Federation, o organizatie care reuneste cei mai puternici proprietari de imobile din Europa, cu sediul in Belgia, Liviu Tudor spune ca Romania este foarte bine vazuta la Bruxelles, precum si de catre companiile multinationale, pentru ca este o tara foarte atractiva, insa, din pacate, doar din punct de vedere al costurilor.

“Avem oameni foarte bine pregatiti, cu salarii foarte mici si din acest motiv avem extensii ale firmelor cu prezenta in Romania si avem firme noi care intra in Bucuresti, deschizandu-si birouri”, afirma proprietarul.

Companiile relocheaza birourile din Occident in Romania

Recent, Carestream Health, furnizor de solutii in domeniul medical, a deschis primul birou in Romania in parcul de afaceri West Gate, ocupand, pentru moment, o suprafata de 1.250 mp si anuntandu-si intentia de a se extinde la doar cateva luni de la preluarea spatiului. In plus, Societe Generale, actionarul majoritar al BRD, va intra curand in Romania cu o noua linie de business, deschizandu-si birou tot in complexul West Gate.

“Este unicul moment cand subdezvoltarea Romaniei este un mare avantaj, pentru ca fiind tara europeana, dupa criza va trebui sa crestem la standardul occidental al Europei”, spune Tudor. Cazurile companiilor nou intrate reprezinta relocarea unor activitati din Occident in Romania, intrucat este mai avantajos financiar si nu se pierde calitatea serviciilor, detaliaza el.

Proprietarul este de parere ca si in zona manufacturiera, tara noastra va fi un “bun rezervor” si se asteapta ca multinationale mari de productie sa-si deschida hub-uri si fabrici de productie in Romania. “Avem muncitori buni si cu salarii foarte atractive. In plus, nu mai avem presiunea colosala pe salarii, cea de dinainte de 2008, cu speranta ca ajungem din urma Occidentul. Ne-a linistit Grecia, unde s-a vazut un decalaj gigantic intre productivitate si salarii”, mai spune proprietarul roman.

“Nu cred in zgarie-nori in Bucuresti”

Desi detine 130.000 mp de birouri si are in dezvoltare in 15.000 mp, Liviu Tudor a preferat intotdeauna metoda pasilor marunti si a construit cladiri de dimensiunii medii, nefiind atras de zgarie-nori. El se descrie ca un proprietar specializat in “birouri non-centrale, adica volume mari de spatii, care pot fi inchiriate la chirii sustenabile”.

“Am preferat sa cresc in pasi succesivi, cu cladiri mici. Toti antreprenorii sunt, comportamental, in acord cu felul lor de a fi, iar eu sunt conservator. Nu cred in zgarie nori in Bucuresti, de peste 50 m, pentru ca services charge-ul este foarte mare% si suntem intr-o zona seismica cu risc ridicat”, explica Tudor.

Cu toate acestea, proprietarul considera ca Sky Tower, proiectul dezvoltat de Raiffesen evolution pe Barbu Vacarescu, a fost un pariu sigur, pentru ca dezvoltatorul si-a asigurat un chirias care nu va pleca niciodata.“Este loc de o cladire emblematica in Bucuresti, pentru sunt cateva companii care vor sa fie intr-o astfel de cladire, dar sunt cu atat mai putine cu cat inaintam in criza”, arata el.

Atitudinea conservatoare, prima regula in criza

In criza, considera Liviu Tudor, comportamentul este esential, mai ales pentru antreprenori. “Comportamentul in timp de criza al antreprenorului nu trebuie sa fie catre dezvoltare, ci catre mentinerea pozitiei. Numai faptul ca iti mentii pozitia si nu te dezvolti, cand concurentii o iau in jos, te face castigator la finalul crizei”, spune el.

Atitudinea conservatoare este prima regula in criza, detaliaza proprietarul. “Nu trebuie sa cauti oportunitati de dezvoltare si in niciun caz nu trebuie sa schimbi domeniul ca antreprenor. Atitudinea corecta in criza este mentinerea pozitiei. Daca se intampla sa te si dezvolti pentru ca ai oportunitati foarte solide, cum sunt inchirierile catre multinationale care nu pot «muri», atunci cu atat mai bine”, incheie managerul, care in plina criza a construit doua cladiri de birouri si a reinnoit toate contractele de inchiriere care au expirat.

In prezent, in birourile lui Liviu Tudor din Pipera si Militari, lucreaza companii precum: P&G, Garanti Bank, UniCredit Business Partner, Panasonic, Siemens, Accenture, Renault sau Citibank.

 Imobiliare_Arad

Sursa: www.wall-street.ro