joi, 15 octombrie 2015

De unde provin denumirile cartierelor din Arad

Fie că sunt mai vechi sau mai noi, cartierele din Arad au câte o istorie, atât în ceea ce priveşte denumirea lor, cât şi în ceea ce priveşte modul în care s-au format.

Trei dintre cartierele mari ale Aradului, Micălaca, Gai şi Sânicolaul Mic, au fost, în trecut, comune de sine stătătoare, iar numele lor au o istorie mai aparte.

Micălaca

Numele de „Micălaca”, păstrat de-a lungul timpului în diverse variante, vine, cel mai probabil, de la românescul „loc al lui Mica”, cu trimitere la o veche familie de localnici. De aici se ajunge la „Mica-loc” şi, ulterior, la denumirea de astăzi.

În anul 1930, Micălaca a fost alipită oraşului Arad. Până atunci, a fost comună de sine stătătoare, iar mai înainte sat, fiind una dintre cele mai vechi aşezări din comitatul Aradului.

De-a lungul vremii, datorită dezvoltării oraşului şi a suburbiilor, lângă Micălaca Veche a apărut Micălaca Nouă – configurată mai ales prin împroprietărirea cu locuri de case şi loturi agricole a luntraşilor micălăceni, angajaţi de autorităţile orăşeneşti, în anul 1810.

Bujac

Din punct de vedere etimologic, denumirea cartierului e posibil să derive din cuvântul „bugeac”, de origine asiatică (turcă-bucak), cuvânt denumit în DEX ca însemnând „ţinut de stepă, brăzdat de văi adânci şi seci şi lipsit de ape curgătoare“.

Motivaţia denumirii este plauzibilă, deoarece terenul este lipsit de ape curgătoare.

Tot atât de bine, denumirea poate deriva din substantivul neutru „bulhac”, folosit şi astăzi în Moldova, sinonim cu mlaştină, mocirlă, smârc (cf. dicţionar de sinonime).

Terenul cartierului, până nu demult, era foarte mlăştinos, deoarece stratul de apă freatică este la suprafaţă.

Sânicolaul Mic

Sânnicolau Mic (în română și Sânmiclăuș, în maghiară Kisszentmiklós, în germană Kleinsanktnikolaus) a fost o localitate din Banat, situată la sud de Arad și de Mureș și la est de Aradul Nou.

Multă vreme, localitatea a fost denumită Szent-Miklos, adică localitatea Sfântul Nicolae.

E posibil ca denumirea localităţii să aibă legătură cu cea a hramului fostei biserici din lemn, care se găsea în apropierea actualei biserici, având hramul Sfântul Nicolae.

Sânicolaul Mic este situat în plină câmpie, în apropierea râului Mureş, în partea de sud-est a oraşului Arad, la confluenţa cu cartierul Aradul-Nou.

Aşezarea Sânicolaului Mic a avut statut de comună până la începutul anilor ‘50, când, în urma unor reorganizări administrative, Sânicolaul Mic a devenit cartier al oraşului Arad.

Gai

Până în prezent nu se cunosc date precise privind înfiinţarea şi alipirea Gaiului la oraşul Arad.

Câteva însemnări din 1937, ale preotului paroh Nicolae Ionescu (1882-1959), rămase în manuscris, sunt interesante prin informaţiile lor, dar insuficiente.

Potrivit acestora, comuna, scris oficios „Aradgai”, nu s-a numit întotdeauna aşa. Poporul o numea numai „Gai”. În vremurile vechi s-a numit „Gaia”. Se zice, că

împrejurimile Gaiului de atunci au fost pline cu apă şi turcii cu găi treceau să ajungă pe locul populat.

Prin anii 1800, numele comunei s-a scris „Gai”, până în anii 1820, când deja numele înscris în matricole se schimbă în „Gaiu”.

Ipoteza atribuirii numelui „Gai”, inspirat din mediul natural, cuvânt care în limba sârbă înseamnă „dumbravă“, este mai plauzibilă.

Această denumire mai poate fi întâlnită în două localităţi din Banatul românesc şi sârbesc, aşezate pe suprafeţe, cu un facies geografic asemănător.

Aradul Nou

Aradul Nou a fost un târg și o cetate, pe malul bănățean al Mureșului, în dreptul Aradului. Astăzi, Aradul Nou cuprinde și fosta comună Mureșel. S-a alipit de Arad în anul 1948.

În acest cartier, în anul 1661 a fost descoperită în înscrisuri menţiunea Yeni-Varat  (New Arad), un nume turcesc bazat pe orașul situate în vecinătatea Aradului.

Aurel Vlaicu

Cartierul Aurel Vlaicu a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre terenurile pe care s-au construit noile blocuri de locuinţe fiind întregistrate în cartierul Gai.

Numele cartierului provine de la celebrul aviator Aurel Vlaicu.

Funcţionarilor

Cartierul Funcționarilor este un cartier al orașului Arad, numele acestuia provenind de la funcţionarii în diverse instituţii publice, care şi-au ridicat case în această zonă pentru a fi cât mai aproape de locurile de muncă aflate în centrul oraşului.

Confecţii

Este un cartier de blocuri, situat în partea de vest a orașului Arad.

Numele cartierului provine de la celebra Fabrică de Confecții, situată în acest cartier.

Grădişte

Cartierul Grădiște ( în maghiară Mosóczy) este unul dintre cartierele municipiului Arad, înființat în perioada interbelică.

Cel mai probabil, denumirea acestuia provine de la numărul mare de grădini care erau cultivate de fiecare locuitor, care avea în proprietate o casă cu teren.

Pârneava

Pârneava – mai demult Valachay (Walachei) – este unul dintre cartierele municipiului Arad considerat cartierul românesc.

Pârneava se află spre apus de la centrul orașului, de care este despărțită prin Calea Șaguna și se întinde până la câmpul de sub Pădurea Ceala, Cimitirul de jos și Canalul Mureșului (Ieruga), denumiri folosite de pârnăveni.

Drăgăşani (Ráczfertály)

Pe locul actualului cartier Drăgășani s-a aflat așezarea Papokfejérgyháza, atestată documentar în 1552.

În anul 1567, dispunea de 38 de familii, iar în anul 1579, de 32 de familii.

După cucerirea Aradului de către turci, a fost construită o cetate patrulateră, pe locul fabricii TEBA.

Centru

Într-una din zonele centrale ale oraşului a fost, în trecut, „Civitas Germanica” sau „Cartierul German”.

Cartierul German din Arad era situat în „Insula Mare a Aradului”, cuprinsă între primul și al doilea braț al Mureșului.

Primul braț, numit Mureșul Mic (Parvus Mariusus) se desprindea din Mureș în dreptul bazei sportive UTA. Al doilea braț pornea din apropierea Palatului Cultural și trecea pe lângă actuala Primărie.

Zona era locuită aproape în totalitate de meșteșugari germani catolici. Cei mai bogați locuiau pe bulevardul central și pe Strada Domnilor (Herren gasse), actuala stradă Mihai Eminescu.

Primăria din „Civitas Germanica” era situată în Piața „Avram Iancu“ (în cele din urmă, primăria sârbească și cea germană s-au unit).

Cartierul avea și un cimitir al comunității catolice, situat în spatele primăriei vechi.

surse:

Monografiile localităţilor judeţului Arad

wikipedia.org

aradul-vechi.blogspot.ro
www.actualitati-arad.ro

miercuri, 14 octombrie 2015

Arad: Campionii creşterii economice, impulsionaţi de nemţi şi japonezi

Judeţul Arad beneficiază în prezent de aportul unor companii internaţionale cu activitate în diverse industrii, remarcându-se în mod special capitalul japonez şi cel german. În acelaşi timp, se menţine o tradiţie vechi de peste 100 de ani, aceea a construcţiei de material rulant pentru calea ferată.

Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4%, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8%.  Produsul Intern Brut al judeţului a scăzut cu 0,9% în 2012, an care la nivel naţional a adus un salt uşor, de 0,7%. În 2013, Aradul a urcat cu 2,6%. Pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 3,7%, iar pentru 2016, unul de 3,7%.

"Atât pentru anul 2013, cât şi pentru anul 2014 datele privind produsul intern brut la nivel de regiune şi judeţ (valori nominale, creşteri, etc) sunt prognoze (estimări) ale Comisiei Naţionale de Prognoză, care au la bază evoluţiile privind produsul intern brut la nivel naţional, dar şi evoluţiile diferiţilor indicatori sectoriali la nivel de regiune şi judeţ (indicii producţiei industriale la nivel de judeţ, comerţul internaţional cu bunuri la nivel de judeţ, producţia ramurii agricole în profil teritorial, etc)", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP.

"Prognoza în profil teritorial aflată pe site-ul CNP a fost finalizată la începutul lunii iunie. Până în luna noiembrie nu se va elabora o altă prognoză", a mai spus Ghizdeanu.

Japonezii concurează pentru „fruncea“ României

Cea mai mare companie din județul Arad, Takata România Arad, s-a clasat pe locul al treilea în topul firmelor din zona de Vest a ţării, clasament realizat de compania de consultanţă RisCo, în funcție de cifra de afaceri realizată în 2014. Anul trecut a fost unul bun pentru sucursala din România a producătorului japonez de air-baguri, centuri de siguranţă şi alte componente auto, întrucât acesteia i-au crescut atât cifra de afaceri, cât şi profitul net şi numărul de angajaţi.

Cifra de afaceri a crescut de la 1,6 miliarde lei în 2013 la 1,9 miliarde lei în 2014, iar profitul net al companiei a fost de 97,7 milioane lei, în creştere cu 30,05 milioane lei faţă de valoarea din 2013. Numărul angajaţilor a fost şi acesta în creştere faţă de 2013, de la 3.782 la 4.103 în 2014. În acelaşi clasament, producătorul multinaţional de cabluri auto Coficab Eastern Europe din Arad a ajuns pe locul 5, urcând o poziţie faţă de anul precedent. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 1,31 miliarde lei, în scădere cu 52,5 milioane lei faţă de 2013. De asemenea, şi în rândul profitului net al companiei s-a înregistrat o scădere, de la 56,6 milioane lei în 2013 la 50,6 milioane lei în 2014. Numărul angajaţilor a rămas constant, în jurul a 434 angajaţi.

Yazaki Component Technology din Arad, sucursala concernului japonez de componente auto, a avut în 2014 un profit net de 13,4 milioane lei în România, la o cifră de afaceri de 752,4 milioane lei. Numărul angajaţilor din 2014 a fost de 999 de persoane. Germanii de la Leoni Wiring Systems din Arad au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 728,1 milioane lei, clasându-se pe locul patru în județ după acest criteriu. Profitul net a fost de 7,1 milioane lei, iar numărul angajaţilor, de 4.565.

Cu un număr de 2.528 angajaţi şi cu un profit de 48,4 milioane lei, producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad a prezentat la finele anului 2014 o cifra de afaceri de 591,2 milioane lei.

Avantaj: apropierea de coridoarele pan-europene

Companiile care obţin cele mai mari vânzări nu sunt şi cei mai mari angajatori. Trei firme din Top 5 după afaceri, Leoni, Takata şi Astra, toate cu sediul în Arad, oferă cele mai multe locuri de muncă din judeţ. Dar pe locurile următoare în acest clasament vin două societăţi din alte localităţi. Astfel, EKR Elektrokontakt din Sântana are 2.049 angajaţi, iar Kromberg & Schubert, cu sediul în Nădab, 1.230 de angajaţi. Interesant este că Nădab are o populaţie în jur de 1.800 locuitori, dar se află în vecinătatea oraşului Chişineu-Criş, cu peste 7.500 de locuitori. Producătorul german de componente auto Kromberg & Schubert a preluat anul trecut la Chişineu-Criş o proprietate de 27.000 mp, incluzând în prezent o fabrică şi un teren. „Proximitatea faţă de coridoarele pan-europene, precum şi existenţa inginerilor şi a muncitorilor înalt calificaţi în regiunea de Vest a României constituie argumente solide pentru companiile de producţie străine, precum şi pentru investitori, pentru extinderea activităţii în România“, declara, la momentul achiziţiei, Cristina Pop, directoare la JLL, compania imobiliară care a intermediat tranzacţia.

Unul dintre cei mai prosperi fermieri din România este Dimitrie Muscă. Acesta deţine Combinatul Agroindustrial Curtici, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare aflate în arendă.

Utilajele agricole ale companiei au fost înnoite complet în ultimii ani, investiţiile cifrându-se la circa 10 milioane de euro. Combinatul Agroindustrial Curtici acordă salarii foarte mari. Astfel, cei 40 de tractorişti de la Combinat au un salariu mediu de 6.000 de lei/lună, cei mai bine plătiţi angajaţi câştigând şi 12.000-14.000 de lei pe lună.

Conectaţi prin autostradă de Uniunea Europeană

Anul în curs a adus un eveniment important pentru infrastructura judeţului. Din vara lui 2015, România este în sfârşit conectată prin autostradă la Uniunea Europeană. Frontiera de la Nădlac ne leagă prin 10 benzi de autostrada din Ungaria. Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II - Csanadpalota şi conexiunea între autostrăzile A1 şi M43 au fost inaugurate în iulie.

Sursa: www.capital.ro